Dacă nu ştiţi unde „răposează” banii dumneavoastră aflaţi acum. La Gropniţa, comună câştigată în 2012 de un primar PSD, nu este nicio palmă de asfalt, în schimb se dă 1 milion de lei de la buget pentru spaţii verzi. Lângă şanţul de pe marginea drumului se face o ciudăţenie de pistă pentru biciclişti, care trece peste copaci, stâlpi de curent şi pompe de apă. Cu aceşti bani puteau plăti burse de studii pentru sute de copii, care să iasă din Evul Mediu. Cea mai puternică instituţie din România rămâne şi în 2014 „Parandărătul”.
Ipocrizia politicienilor nu cunoaşte limite atunci când este vorba despre bani publici. Mult-blamatele parcuri de la ţară continuă să se construiască, iar unii primari au accesat fonduri pentru piste de biciclişti pentru a realiza, de fapt, trotuare.
La aproximativ 40 de kilometri de Iaşi, într-o zonă fără asfalt, se lucrează de zor la construirea unei piste pentru biciclişti în noroaie. Construcţia nu ocoleşte nici copacii, nici stâlpii de electricitate şi nici măcar pompele de la aducţiunea de apă a comunei. La Gropniţa, primarul a găsit o soluţie ingenioasă, dar la limita legalităţii, pentru a construi un trotuar de 2 kilometri. „E rău că se construieşte? Are o dublă folosinţă, şi de alee pietonală, şi de pistă pentru biciclişti. Având în vedere calitatea drumului judeţean, siguranţa circulaţiei este o prioritate”, spune primarul Ionel Oneagă.
Aşa arată un parc comunal, dezmembrat şi pustiu. Ministerul condus de Udrea a îngropat în proiect zeci de milioane de euro, dar PSD reia schema cu aceeaşi fervoare
Nu au biciclişti, dar au pistă
Pista pentru biciclişti va uni satele Forăşti, Gropniţa şi Bulbucani şi ar putea intra în Cartea Recordurilor pentru că este construită într-o zonă fără biciclişti. „Nu e pistă, e trotuar. Păi câţi biciclişti avem noi aici, doar câţiva copii”, susţine un sătean care foloseşte mijlocul de transport predominant din zonă: căruţa trasă de cai. Pista pentru biciclişti costă circa 200.000 lei, este finanţată prin FEADR iar lucrările au început la jumătatea lunii trecute. Primarul speră ca în doar câteva luni pista-trotuar să fie gata iar sătenii să fie mulţumiţi că nu mai merg prin noroaie.
Riscă să dea banii înapoi
Surse din cadrul APDRP susţin însă că primarul ar putea avea probleme din cauza soluţiei găsite pentru cheltuirea banilor. „Pistele pentru biciclişti se fac după anumite normative, după anumite standarde. La Ion Neculce a fost o problemă cu pista pentru biciclişti construită în satul Războieni. Nu respecta aceste standarde. A fost control de la Curtea de Conturi şi au vrut să oblige primăria să dea toţi banii înapoi. S-a returnat o sumă, dar nu suma integrală. Or la Ion Neculce nu se respecta distanţa faţă de axul drumului, nu era vorba să crească pomi în mijlocul pistei”, susţin sursele 7EST.
Pista de biciclete din Gropniţa e pentru curse cu obstacole
Nu pot respira de praf
Contrastul dintre drumul mocirlos şi plin de gropi şi pista nou-nouţă, care va şerpui pe sub gardurile sătenilor, nu ridică semne de întrebare edililor din Gropniţa. „Drumul este marea noastră problemă, pentru că noi aici ne descurcăm, mai facem câte ceva. La drum însă nu s-a făcut nimic după revoluţie. Când este secetă, se ridică praful atât de tare, că oamenii vin şi reclamă la primărie că nu pot pune nici măcar o rufă la uscat în curte. Poate va investi Consiliul Judeţean şi în acest drum”, spune viceprimarul Gelu Mazuru. Dar pista pentru biciclişti nu este singura investiţie bizară din Gropniţa.
Un milion pentru un parc
Recent, primăria din Gropniţa a lansat o licitaţie pentru realizarea unui parc în comună. Proiectul poartă numele generos de „amenajare spaţii verzi”, şi este finanţat prin Administraţia Fondului de Mediu, adică entitatea care a împânzit România cu parcuri construite la sate. Mai mult, finanţările în cauză au fost atacate dur de PSD în perioada în care partidul era în Opoziţie. Acum, primarul PSD de la Gropniţa face acelaşi lucru şi nu i se pare nimic în neregulă. „Proiectul este din 2009, dar a fost sistată finanţarea după un litigiu cu SAPARD. Noi am deblocat-o. Dacă se respectă proiectul, care ar fi problema?”. Finanţarea a fost cerută de fostul primar, membru PNL.
Bătaie de joc cu milioane de lei din bani publici, aşa arată pista din Gropniţa
Bani mulţi pentru verdeaţă la ţară
Potrivit unui anunţ de licitaţie publicat la sfârşitul lunii mai, „amenajarea” de la Gropniţa constă în 1.000 m liniari de borduri, 737 metri pătraţi de alei, 48 de bănci, 24 coşuri de gunoi, 4 mese de şah şi 4 toalete ecologice. Pentru copii vor fi cumpărate 3 tobogane, 3 leagăne şi 2 balansoare, adică atât cât se regăseşte într-un parc de joacă dintr-un cartier al Iaşului. Ar urma să fie instalaţi 47 stâlpi de iluminat fotovoltaici, iar amenajarea efectivă cu arbori şi arbuşti ar urma să aibă 7.700 metri pătraţi. Suma oferită în anunţ este de 873.000 lei fără TVA. La faţa locului însă, realitatea stă cu totul altfel.
Nimic nu concordă
Astfel, parcul de 7.700 metri pătraţi se regăseşte doar în anunţul de licitaţie. „Sunt patru parcuri, în patru sate. La Mălăeşti, Forăşti, Gropniţa şi Sângeri. Suntem în perioada de atribuire, nu ştiu nici măcar cine sunt ofertanţii”, spune primarul Oneagă. Nici suma nu este cea din anunţul de licitaţie. Adjudecarea se va face, probabil, cu suma de 985.826 lei, cu tot cu TVA, este informaţia oferită de contabila primăriei. „Nu ştiu eu, că nu m-am implicat. Ce scrie în anunţ e corect. Oricum, nu sunt amplasate în zone inundabile”, spune primarul.
În Gropniţa sunt doar drumuri de pământ, ca la 1800. N-a existat niciodată asfalt
La un pas de faliment
Parcurile ar urma să fie amenajate în cursul verii, după care Ionel Oneagă speră să primească finanţare pentru refacerea unui drum comunal şi pentru sistemul de canalizare. „Apă avem, dar şi aici e o problemă. Nu facem faţă pe timp de secetă, aşa că ne vom conecta cu regia de apă de la Iaşi”, spune el. Aducţiunea de apă este, de altfel, cea care risca să bage în insolvenţă comuna. S-a obţinut o finanţare SAPARD de 1,2 milioane euro, iar controalele au indicat că nu s-au respectat clauzele contractuale. În consecinţă, s-au cerut banii înapoi, iar cele 1,2 milioane euro reprezintă bugetul comunei pe aproape 50 de ani.
Parcuri peste tot
Parcurile de la Gropniţa urmează un model patentat de edilii ieşeni în perioada 2008-2010. Încurajaţi de administraţia condusă
atunci de Emil Boc, primarii PDL şi PNL au depus zeci de proiecte de finanţare, unele dintre ele stârnind ilaritate. Astfel, la Balş s-a construit un parc pe un tăpşan inundabil, amplasat lângă un iaz, iar 7EST a prezentat în urmă cu câţiva ani imagini cu pescari localnici care stăteau cu undiţa printre aleile parcului. Valoarea investiţiei de la Balş a atins 700.000 lei, adică mult sub nivelul celei de la Gropniţa. Şi la Prisecani s-a construit un parc, în mijlocul unei păduri.
Şase, a venit primarul Oneagă. Se lucrează la pistă
Gropniţa e ultimul parc din serie
În 2009, pe lângă Gropniţa, au primit aprobare pentru a construi parcuri şi comunele Bivolari, Şcheia, Valea Lupului, Dumeşti, Cepleniţa, Aroneanu, Erbiceni, Cozmeşti, Strunga, Heleşteni şi Coarnele Caprei. Aproape toate aveau administraţie PNL sau PDL, ceea ce a dus la un val de acuze din partea liderilor PSD. Multe dintre construcţii s-au finalizat în an electoral, dar acest lucru nu i-a ajutat prea mult pe primari. De exemplu, Constantin Apostol (PDL) de la Balş a pierdut alegerile, deşi pe lângă parc a construit un stadion, un dispensar, şcoala şi a asfaltat drumurile comunale. „La noi, parcul s-a finalizat în 2011. Este pe strada Dimineţii, lângă cimitir. E util, nu pot spune că nu”, susţine pesedistul Dumitru Mihăiluc, primarul de la Valea Lupului.
Piste de biciclişti pe coclauri
Construcţia de parcuri şi de piste pentru biciclişti în comunele ieşene pare o boală contagioasă, care se extinde pe an ce trece. Una dintre primele piste din rural a fost construită la Ion Neculce şi face legătura între Războieni şi Târgu Frumos. Cu aspect de trotuar, pista a fost construită de firma lui Mihai Cazacu, cunoscut drept „câştigătorul de la Loto”. Apoi, a urmat un val de aprobări în consiliile locale comunale. La Valea Lupului s-a aprobat, anul trecut, construirea unei piste de 1,6 Km, în valoare de 220.000 lei. Acelaşi lucru s-a întâmplat la Ciohorăni, Rediu, Miroslava, Româneşti, Aroneanu, Erbiceni, Golăeşti, Dumeşti şi Răchiteni. La Miroslava şi Stolniceni-Prăjescu, spre exemplu, lungimea pistelor proiectate depăşeşte 10 kilometri.
Nota: Din cele 11 primării din judeţul Iaşi în care s-a derulat mult blamatul program de „spaţii verzi”, cinci sunt conduse de PSD şi şase de PNL. Ori, Guvernul USL era tocmai cel care acuza că PDL, prin Elena Udrea, a tocat banii aiurea pe aceste parcuri
