Priviţi cu atenţie această fotografie căci marchează nu numai un moment geopolitic extrem de interesant ci, în aceeaşi măsură, semnalează, la centenarul unei înfrângeri, o enormă luare de revanşă şi, totdată, trimite un mesaj foarte important pentru viitor.
La Moscova a avut loc o întâlnire între miniştrii de externe şi cei ai apărării din Federaţia Rusă, Turcia şi Iran. Ocazie cu care a fost semnată o Declaraţie privind rezolvarea conflictului din Siria, implicând şi cele trei zone de influenţă care să gereze şi garanteze impunerea păcii şi să pregătească organizarea alegerilor, acelea în care s-a promis că nu va mai candida Bashar al-Assad…
O înţelegere la nivelul Siriei dar care, cu siguranţă, va avea implicaţii de durată la nivelul Orientului Apropiat şi va schimba ce a mai rămas din vechile hărţi de putere şi, posibil, va putea determina şi rearanjări de frontiere.
Deocamdată, imediat după Declaraţia de la Moscova, avem un prim succes care este o demonstraţie de forţă la nivel mondial: Vladimir Putin a anunţat încheierea ostilităţilor în Siria…Ce înseamnă asta, cât va dura şi, mai ales, care sunt condiţiile concrete ale acestei operaţiuni de impunere a păcii, urmează să vedem, Aşa cum vom vedea, foarte curând, dezvoltările ulterioare nu numai în ce priveşte ISIS dar şi reacţia „brigăzilor independente” afiliate Daesh dar cu proprie organizare militară şi afiliere doctrinară, sau cum va acţiona Hezbollah. Sau, cea mai mare necunoscută a momentului, care va fi soarta kurzilor.
Cum va arăta însă harta de putere din Orientul Apropiat dacă ea va fi retrasată de noua Antantă, Rusia-Turcia-Iran? Cine mai rămâne acolo şi în ce formă? Care sunt asigurările date Israelului de către Trump, poate tocmai din cauza acestei noi reorganizări a tuturor jocurilor din zonă? Răspunsurile şi aceste întrebări, într-o emisiune Adevărul LIVE pe acest subiect între jurnalistul Cristian Unteanu şi generalul Ioan Talpeş, fost Director al Serviciului de Informaţii Externe.
Principalele declaraţii
Cristian Unteanu: La Moscova s-a semnat, acum câteva zile, un acord despr ecare nu s-a vorbit foarte mult. Miniştrii de externe ai Rusiei, Tuciei, Iranului, însoţiţi de miniştri lor ai Apărării au semnat un acord privind Siria, în care se spune că Siria va fi împărţită în trei zone de influenţă, controlate de cele trei puteri, garantate de cele trei puteri.
Ioan Talpeş: Cine credeţi că a venit cu această formulă nouă?
Cristian Unteanu: Personajul anului 2016, Vladimir Putin.
Ioan Talpeş: Exact. Eu sunt convins că dl Putin a venit cu această împărţită. Şi dacă nu înţelegem acest lucru, înseamnă că vom continua să nu înţelegem nimic.
Cristian Unteanu: Avem în această fotografie de la Moscova: miniştrii de Externe ai Rusiei, ai Turciei, Iranului şi miniştrii Apărării din aceste ţări. Nu mai e nimeni altcineva! Fabulos.
Ioan Talpeş: Nu e deloc. O singură observaţie. Atunci când se prefigura modul în care o să evolueze Siria, avându-se în vedere lupta împotriva lui Assad şi revoluţia din Siria, Rusia nu făcea parte dintre invitaţi! Era altă masă atunci. Or, ce concluzie trebuie să tragem noi? Nu o schimbare de mese, ci una de decizii. Atunci erau unii care credeau că pot să decidă adupra soartei Siriei şi Orientului Mijlociu, acum sunt alţii. La data aceea, din tabăra siriană, făcea parte categoric Iranul. El era garantul Siriei. Şi Rusia, dar Iranul era implicat, cu forţele în teritoriu, pentru a continua această confruntare. Turcia făcea parte din NATO şi, la data aceea atunci, nu avea nicio deschidere, cel puţin publică, în negocierile care ar fi trebuit să vină.
Cristian Unteanu: Cu scuzele de rigoare, în această zi de decembrie, Turcia încă face parte din NATO.
Ioan Talpeş: Da, aveţi dreptate. Aşadar, Turcia atunci era în afara oricărei alte opţiuni decât aceea care se stabilea la Washington şi cu partenerii europeni. Acum, Turcia, tot membră NATO este în formula unei alte opţiuni, al unui alt aranjament. Ce înseamnă asta? Înseamnă ne deschide perspectiva nevoii de o abordare mai subtilă. Dacă ţinem cont şi ne aflăm acum în America exact la transferul de putere, cum dl Trump a anunţat că va promova o altă politică, inclusiv în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu decât a ceea pe care a promovat-o dl Obama, atunci trebuie să fim foarte atenţi în faţa cărei decizii ne vom afla.
Cristian Unteanu: Revenim la această masă de negocieri. Mi se pare important cine este prezent, dar şi extrem de important cine nu este prezent. Nu este prezent Înaltul Reprezentant al Naţiunilor Unite, negociatorul de până acum, în care toată lumea îşi punea speranţele că va reuşi într-un fel ca toate părţile se se aşeze la o masă.
Ioan Talpeş: Niciodată nu mi-am imaginat că cineva aşteaptă de la omul Naţiunilor Unite să stabilească ceva. Era evident un personaj, o desemenare, care era pusă acolo pentru a permite tot felul de jocuri pe sub masa care era de fapt în faţa adevăraţilor negociatori.
Cristian Unteanu : Al doilea absent: Lipseşte un reprezntant al marilor instittuţii europene care lucrează acum în noul tip de alianţă, UE şi NATO.
Ioan Talpeş : Dacă Turcia va deveni membră a UE, înseamnă că UE va participa. Trebuie să fim conştienţi că deja se segmentează umanitatea într-o altă geografie politică şi că e clar că cei care s-au adunat acolo aparţin acestei geografii politice. Şi că ei au decis că ei trebuie să impună propria viziune asupra situaţiei de-acolo.
Cristian Unteanu: Al treilea absent: America. America lipseşte fiindcă nu a fost invitată sau fiindcă este o situaţie ca la adoptarea legilor, atunci când sunt lăsate să curgă, toată lumea se face că nu ştie şi ele sunt apoi adoptate?
Ioan Talpeş: Prima variantă peste care nu putem trece este aceea că ce se întâmplă acum se desfăşoară într-un cadru în care America nu este formulată. Nu mai e ncii Obama, nu e nici Trump. Deci ar putea să fie o acceptare implicită a Amercii. Asta dacă ne gândim că nici Obama, nici Trump n-au ieşit cu declaraţii ferme. Mai mult decât atât, ştiţi că această chestiu se face pe un alt fond, adică pe fondul acelei înţelegeri privind teritoriile palestiniene colonizate. O decizie fundamentală.
