În acest articol vom aprofunda tematica referitoare la starea psihologică și mentală în care se găsesc persoanele care trăiesc un conflict, cu scopul de a înțelege mai bine dinamica psiho-afectivă a procesului de mediere.
Mediatorul reprezintă facilitatorul care lucrează pe comunicarea dintre părți, prin reactivarea fluxului de comunicare blocat din cauza barierelor puternice ridicate în zona conflictuală datorită escaladării conflictului.
Una dintre calitățile de bază ale unui facilitator presupune descoperirea, analiza și gestionarea stării de negativitate care caracterizează părțile în procesul de mediere. Mediatorul se găsește în situația de a demonstra că este capabil să gestioneze starea de negativitate, critica, dezamăgirea, sentimentul de distrugere, neînțelegerile, neîncrederea, opoziția, deoarece părțile fac parte din “joc” și se află într-o situație mentală delicată, care necesită o examinare atentă, eficientă.
Caracterul negativ însușit de către părți în procesul de mediere exprimă tensiune, luptă. Acest caracter nu poate fi negat. Pe de altă parte însă, nu putem omite că negativitatea exprimată de o persoană poate conduce la noi energii și, prin mobilizare, poate descoperi o nouă forță. Negativitatea ne obligă să ne regăsim identitatea, crește motivația, atenția, ne ajută să conștientizăm rolul pe care îl avem în acel conflict, liberul arbitru și sentimentul de oprimare atât de des întâlnit în relațiile interumane dar și în societate.
Nu este ușor să demontăm prejudecata că un conflict presupune întotdeauna ceva negativ, reușind, în schimb, să îl vedem ca pe o revigorare relațională. Negativitatea pe care nu ne-o asumăm într-un conflict, ne condiționează.
Conflictul, privit transformativ, aduce cu sine nenumărate avantaje: crește motivația, crește nevoia de mobilizare a energiei psihice, gradul de conștientizare al propriului rol și al propriei puteri, descoperă identitatea interpersonală a părților în raport cu conflictul.
Declarațiile negative pe care părțile le utilizează în procesul de mediere, senzațiile și emoțiile negative pe care le încearcă acestea, ridică tensiunea afectivă a conflictului. Acesta este momentul în care mediatorul poate intra în criză, în lipsa unei pregătiri specifice, el devenind încordat, cu dificultăți de concentrare și continuare a procesului de mediere. Devine necesar și obligatoriu pentru mediator să cunoască metodele de gestionare a stării de negativitate specifică părților, în așa fel încât aceasta să nu îl acapareze.
Folosind o metodă tipică de transformare a conflictelor, se pot distinge câteva principii pentru o abordare transformativă.
În procesul de mediere, în situațiile conflictuale problematice sau particular problematice, utilizarea și aplicarea unei metode transformative este foarte eficientă, producând rezultate pozitive considerabile.
Metoda transformativă are la bază două elemente fundamentale: orientarea pozitivă către conflict și dorința, respectiv angajamentul de a produce schimbări constructive.
De cele mai multe ori, conflictul produce răni care nu pot fi vindicate ușor. Secretul reușitei aplicării metodei transformative constă tocmai în capacitatea de a înțelege conflictul ca și ocazie de schimbare constructivă, și nu de a vedea conflictul ca pe o amenințare.
Conflictul este parte naturală a relațiilor umane. Uneori, relațiile sunt calme și predictibile, alteori, evenimentele și circumstanțele generează tensiuni și instabilitate. Punctul de vedere transformativ încearcă să înțeleagă modul în care aceste episoade particulare sunt înrădăcinate într-un model general al relațiilor umane.
Conflictul poate fi văzut ca motorul de schimbare care întreține relațiile și structurile sociale dinamice și receptive la nevoile umane.
Prima sarcină a mediatorului este aceea de a regenera mecanismele care permit înfruntarea întrebărilor și de a schimba structura și modelul relațional general. A doua sarcină reprezintă găsirea de soluții la problemele imediate.
Metoda de transformare a conflictelor înțelege “pacea” ca fiind esențială pentru calitatea relațiilor. Pacea, percepută ca proces – structură, dimensiune dinamică, adaptabilă, elastică.
Dacă în termini generali, “pacea” este vazută ca un rezultat final static, metoda transformării conflictelor vede “pacea” ca și calitate a relațiilor care evoluează continuu și se dezvoltă. Aceasta este determinată de efortul de a preveni apariția altor conflicte prin abordarea non-violentă a problemelor, cultivând înțelegerea, corectitudinea și respectul reciproc.
Metoda transformativă privește reformularea pozițiilor pe care părțile le consideră centrale în conflict dar și modalitatea aleasă de către părți pentru a-și schimba pozițiile atunci când doresc să ajungă la un compromis sau la o soluție.
Utilizarea și aplicarea metodei transformative în procesul de mediere este eficientă și produce rezultate positive considerabile.
Conflictele nu sunt prin natura lor de nerezolvat. Există multe moduri de soluționare atât pentru părțile implicate, cât și pentru terțele părți, de a preveni, limita sau trasforma conflictul. Nu există o metodă generală care să funcționeze pentru orice situație problematică, anumite politici sunt eficiente în anumite circumstanțe dar, în altele, nu.
Eforturile pentru a reduce și transforma un conflict nu sunt de fiecare dată câștigătoare, dimpotrivă, pot fi riscante și uneori neproductive. Este recomandată prudența în fața acestor riscuri și trebuie precizat că o metodă indecisă și timorată poate conduce la eșecul intervenției.
Desigur, pentru a pune în aplicare strategiile discutate mai sus, este necesar să ai putere de a discerne, de a judeca și capacitate de a proiecta. În plus, o mai bună înțelegere a cazurilor individuale, împreună cu o atentă trecere în revistă a tuturor opțiunilor disponibile, ajută pentru a defini acele acțiuni și strategii eficiente. Metoda transformativă presupune depășirea propriilor limite, motiv pentru care se recomandă ca procedura să fie monitorizată de către un specialist, și anume mediatorul (în cazurile de mediere).
Maria PĂDURARU
Vicepreședinte Corpul Profesional al Mediatorilor din Județul Iași
cpmj.maria.paduraru@cmediere.ro
0754.700.066
