Lama de fier a pumnalului faraonului Tutankhamon este de origine meteoritică, a stabilit un studiu realizat de cercetători italieni şi egipteni prin metoda de fluorescenţă de raze X.
Egiptenii antici ştiau acest lucru şi, de fapt, chiar ni l-au transmis într-un papirus care povesteşte despre „un fier căzut din cer”. Dar misterul originii unuia dintre cele două pumnale găsite împreună cu mumia copilului faraon Tutankhamon a divizat oamenii de ştiinţă încă din momentul în care a fost deschis sarcofagul.
Celebritatea postumă a lui Tutankhamon se datorează mormântului său din Valea Regilor de lângă Teba, descoperit în 1922 de britanicul Howard Carter, singurul mormânt al unui faraon care timp de 3.200 de ani a scăpat neprofanat şi nejefuit.
Printre numeroasele mistere şi superstiţii legate de faraon, plecând de la blestemul care i-ar lovi pe cei care ar profana mormântul său, cel puţin o necunoscută a fost rezolvată.
Atunci când Carter şi Carnavon au coborât treptele, Lordul Carnavon s-a îngrijorat de o înţepătură de insectă, iar când a tăiat-o cu o lamă, înţepătura s-a infectat, provocându-i o pneumonie, astfel că pe 5 aprilie 1923, a decedat. Înainte de asta, canarul lui a fost mâncat de un şarpe (simbolul faraonului), chiar în ziua când mormântul a fost deschis. Apoi, alte zeci de oameni au murit în 20 de ani.
Unii cred că de vină a fost blestemul. Foarte multe inscripţii spun despre acest blestem de ex: „cel ce va atinge mormântul faraonului va fi răzbunat de leu, crocodil şi de hipopotam”, sau „Moartea îi va secera pe cei care vor tulbura liniştea faraonului”. Unii cred că moartea lui Carnavon ar avea legătură cu profanarea mormântului. Când l-au deschis, ca să scoată masca de aur, Carter ar fi trebuit să profaneze mumia. Mulţi îl acuză pe Carter că ar fi distrus toate dovezile morţii lui, ceea ce ar fi dus la blestem.
Folosind metoda de fluorescenţă cu raze X, oamenii de ştiinţă au eliminat orice îndoială: fierul lamei cuţitului provine din spaţiu.
„Obiectele de fier egiptene sunt foarte puţine, ei nu aveau dezvoltate metodele de prelucrare a fierului şi nu existau cariere. Astfel, acesta era considerat mai preţios decât aurul”, explică Francesco Porcelli, profesor de fizică la Universitatea Politehnică din Torino. „Pentru acest motiv descoperirea pumnalului lui Tutankhamon a deschis o dezbatere”.
„O surpriză a fost, de asemenea, extrema fineţe a manoperei, semn al extraordinarei capacităţi de prelucrare a fierului încă de pe atunci. Pumnalul, de aproximativ 35 cm, fără nicio urmă de rugină, se afla între bandajele mumiei, pregătit pentru întâlnirea cu viaţa de apoi: acest lucru este suficient pentru a demonstra cât de valoros era considerat.
Au existat oameni de ştiinţă care au susţinut deja că era vorba despre un meteorit, în timp ce alţii considerau că fusese importat: în Anatolia în secolul al XIV-lea î.Hr., perioada în care a trăit Tutankhamon, fierul exista deja. „Incredibil, dar, până în prezent nimeni nu l-a analizat”.
Porcelli a fost timp de opt ani, până în 2014, ataşat ştiinţific la Ambasada italiană din Cairo şi a depus proiectul de studiu realizat împreună cu experţii pe meteoriţi de la Universitatea din Pisa, Universitatea Politehnică din Milano, compania XGLab, Universitatea Politehnică, Consiliul Naţional de Cercetare şi din partea egipteană Muzeul din Cairo şi Universitatea din Fayyum. Iniţiativa a fost finanţată de Ministerul italian al Afacerilor Externe şi Ministerul egiptean de Cercetare Ştiinţifică.
Fundalul acestei istorii este descoperirea unui crater meteoritic, Kamil Crater, în mijlocul deşertului egiptean, în 2010, descoperire publicată în revista Science. Este vorba despre un mic „crater lunar”, foarte rar pe planeta noastră, deoarece în mod normal eroziunea şterge semnele impactului meteoriţilor.
La această expediţie au participat, printre alţii, savanţi din Pisa şi de la Observatorul Astronomic Pino Torinese. „Când a fost descoperit craterul, am discutat despre problema nerezolvată a pumnalului găsit pe mumia tânărului faraon al dinastiei a 18-a şi am decis să-l analizăm, depăşind unele reticenţe ale autorităţilor egiptene, care, pe bună dreptate, păzesc cu gelozie exponatele”, explică Porcelli.
Cum s-a ajuns la concluzia că acesta este un metal căzut din spaţiu?
Din compoziţie: fierul conţine 10% nichel şi 0,6 cobalt: „Acestea sunt concentraţiile tipice ale meteoriţilor. Să crezi că poate fi rezultatul unui aliaj, în aceste concentraţii, este imposibil”. Instrumentele de măsură folosite pe descoperirea din Egipt nu au fost invazive, fiind folosită metoda de fluorescenţă de raze X, după care datele şi rezultatele au fost analizate în Italia.
Proiectului bilateral a început în 2014 şi s-a încheiat în aceste zile, odată cu publicarea rezultatelor.
Tutankhamon (n. 1341 î.Hr. – d. 1323 î.Hr.) a fost un faraon din dinastia a 18-a, conducătorul Egiptului între anii 1333 î.Hr. – 1324 î.Hr., care a urcat pe tron la 9 ani. El este fiul faraonului Amenhotep IV (Akhenaton) şi al reginei Kiya, făcând parte din Noul Regat, dinastia a 18-a, numită şi Epoca de aur a faraonilor.
(Sursa: Epoch Times România)
