Deputatul PC Gheorghe Coman este urmărit penal pentru fapte de corupţie după ce a fost prins de procurorii anticorupţie în timp ce primea 3.140 de lei pentru a menţine în funcţie un şef din Direcţia Sanitar Veterinară Buzău. În momentul în care au intervenit anchetatorii, parlamentarul a fugit cu maşina, însă a fost prins la Ploieşti. Cazanciuc i-a trimis lui Zgonea cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului.
Deputatul Gheorghe Coman, urmărit penal pentru corupţie după ce a fost prins în flagrant luând mită, a plecat, joi seară, de la sediul DNA Ploieşti, unde a stat peste trei ore, la ieşire spunând că este nevinovat şi că nu crede că parlamentarii vor da aviz pentru arestarea sa.
Deputatul PC Gheorghe Coman a fost adus, joi după-amiază, la sediul DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, unde a stat peste trei ore, arată Adevărul.
Coman a ieşit din sediul DNA însoţit de un avocat şi a evitat să comenteze acuzaţiile care i se aduc. Răspunzând întrebărilor ziariştilor, Coman a spus că este nevinovat şi că nu crede că parlamentarii vor da aviz pentru arestarea sa, potrivit Mediafax.
Procurorii anticorupţie au cerut Parchetului General, joi seara, să formuleze o cerere către Camera Deputaţilor pentru încuviinţarea arestării preventive a parlamentarului Gheorghe Coman.
Zgonea încearcă să tergiverseze arestarea preventivă
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a precizat că a fost informat telefonic de către procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi despre faptul că îi va fi trimis un dosar cu privire la deputatul Gheorghe Coman.
„Am avut o discuţie cu doamna procuror Laura Codruţa Kovesi care m-a informat că, cel târziu azi, în funcţie de cum termină procurorul de caz, prin procurorul general al României, va fi trimis un dosar”, a spus Zgonea.
El a arătat că, dacă deputatul respectiv a fost prins în flagrant era necesar ca ministrul Justiţiei să îl sune, pentru că un deputat nu poate fi reţinut, chiar dacă este flagrant, fără acordul preşedintelui Camerei, aşa cum scrie textul constituţional.
„Eu am vorbit cu domnul ministru Cazanciuc, nu ştia nimic despre un flagrant, nu a fost infomat, aşa cum prevede Constituţia. Pe cale de consecinţă, nici eu nu ştiu despre flagrant”, a spus Zgonea.
Acesta a precizat că Laura Codruţa Kovesi l-a informat asupra faptului că va primi documentele cu privire la Gheorghe Coman în noaptea de joi sau cel mai târziu vineri dimineaţă, arată Adevărul.
„Există o prevedere şi pentru aceste cazuri. Înseamnă că undeva în ianuarie, în prima decadă, vom avea o sesiune extraordinară a Parlamentului. Suntem în 19 decembrie. Dacă primim mâine, pe 20, dosarul, e primul Birou Permanent. Pe 23 şi 24 avem raport cu audiere, soluţia minimă. Plus 8 zile, intrăm în 1 ianuarie. Deci chiar dacă am vrea, nu avem altă soluţie decât în prima decadă a lunii ianuarie să convocăm plenul Camerei pentru a lua această decizie”, a spus Zgonea.
Zgonea a mai precizat că, potrivit Statutului deputaţilor şi senatorilor, dacă un deputat sau senator este prins în flagrant, există o procedură rapidă de convocare a Parlamentului şi de discutare a dosarului trimis de procurorul general în Comisia juridică.
„Dacă este o cerere de ridicare a imunităţii, cu reţinere, a parlamentarului pentru anumite infracţiuni stabilite de Codul penal, atunci procedura este stabilită în Statutul deputaţilor şi senatorilor, articolul 24, prevăzută şi în Constituţie, şi durează cel puţin 8 zile”, a adăugat Zgonea.
Potrivit Statutului Parlamentarilor, cele 8 zile (compuse din 3 zile pentru redactarea raportului Comisiei Juridice şi 5 zile pentru votul în plen) sunt termene maximale, care nu împiedică legiutorii să ia aceste decizii şi în câteva ore, ceea ce ar fi posibil vineri, când se întrunesc şi Biroul Permanent, şi Plenul.
Ce spune Constituţia
ARTICOLUL 72
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
Statutul deputaţilor şi senatorilor:
Articolul 24 – Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie
(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul Justiţiei.
(2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotârârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor săi.
(3) Cererea ministrului Justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului.
(4) Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi. Hotărârea Camerei se comunică de îndată ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 3 zile. Data comunicării către ministrul Justiţiei este dată intrării în vigoare a hotărârii.
(5) În condiţiile în care Parlamentul se găseşte în vacanţă, preşedintele Camerei ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol.
Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, în perioada noiembrie – decembrie 2013, folosindu-se de influenţa conferită de funcţia de conducere deţinută în cadrul Partidului Conservator, Coman ar fi cerut unui denunţător, persoană cu funcţie de conducere în Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Buzău, în schimbul menţinerii acestuia în funcţia publică respectivă (care la nivel politic ,,revenea” partidului respectiv), diverse servicii, precum şi remiterea unor foloase materiale necuvenite, arată Adevărul.
Foloasele pretinse constau în asigurarea sprijinului financiar sau a produselor specifice cu ocazia eventualelor întâ
lniri de lucru în cadrul respectivei formaţiuni politice, ce urmau a fi organizate în municipiul Buzău.
În perioada 9 – 16 decembrie 2013, în acelaşi context, Gheorghe Coman i-ar fi cerut denunţătorului să achite jumătate din contravaloarea notei de plată aferentă evenimentului organizat la data de 14 decembrie 2013, în municipiul Buzău, cu ocazia conferinţei organizate pentru alegerea conducerii judeţene a PC (eveniment la care a şi fost reînvestit în funcţia de preşedinte). Procurorii menţionează că este vorba despre 3.140 lei.
Această sumă ar fi fost primită de Coman pe 18 decembrie 2013, acesta fiind prins în flagrant de procurorii anticorupţie. La intervenţia procurorilor, deputatul a fugit cu autoturismul în care se afla în momentul infracţiunii flagrante, sustrăgându-se urmăririi penale. În cele din urmă, Coman a fost prins la Ploieşti.
(Sursa: adevarul.ro)
