Prefectul Iașului recunoaşte că pe unii directori de instituţii nici nu-i cunoaşte la faţă. Au şoferi, maşină la scară, mese de protocol, participă la sindrofii, viaţa lor e un nesfârşit „dolce farniente”. Subprefectul Abălaşi s-a pozat cu struţii, prefectul Olteanu rezolvă litigii între vecini de bloc. Cheltuielile anuale cu Prefectură sunt de milioane de euro.
Cândva instituţii de forţă, prefecturile au ajuns acum locul unde se primesc reclamaţiile. Oficial, prefectul unui judeţ conduce toate serviciile deconcentrate, dar în fapt acestea se supun direct miniştrilor de resort. Ce atribuţii mai are astăzi şi cum decurge ziua de lucru a unui prefect.
Coordonează dar nu prea mai are ce
Atribuţiile prefectului, aşa cum sunt ele descrise de legislaţie, indică una dintre cele mai importante funcţii de la nivel judeţean. Reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul conduce teoretic serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului. Prefectul Romeo Olteanu spune însă că îşi petrece cam toată ziua în discuţii şi semnând hârtii. „Ziua de lucru mi-am început-o cu două persoane primite în audienţă. Eu primesc şi în afara programului. Una dintre persoane avea o problemă de fond funciar, cea de-a doua solicita o verificare pe o construcţie”, spune Romeo Olteanu.
„Reprezentantul Guvernului în teritoriu” a cam rămas fără atribuţii directe în ultimii ani. Dintr-un şef al judeţului a fost transformat în birocrat. „În Constituţie se spune că prefectul conduce deconcentratele. Nu mai este deloc aşa. Acum mă trezesc la şedinţele Colegiului Prefectural cu diverşi cetăţeni. Îi întreb: dumneavoastră? Şi ei răspund că sunt directori la diverse deconcentrate. Păi, de când? De două săptămâni sau de o lună”, povesteşte prefectul de Iaşi.
„Sunt rege la dezastre”
În privinţa deconcentratelor, Romeo Olteanu susţine că şi-a pierdut toată puterea. „Singura legătură concretă este aceea că le semnez bilanţurile. Dacă sunt nemulţumit de cineva, eu pot face un raport, dar ministrul decide. Prefectul nu poate schimba un şef de la deconcentrate. În schimb, eu sunt rege în caz de dezastre. Se constituie Comandamentul şi eu îl conduc. Atunci sunt şi şef peste şeful Poliţiei, şi peste preşedintele Consiliului Judeţean”, spune el.
O altă activitate concretă a Prefecturii vizează verificarea actelor emise de legislativele locale. Orice hotărâre de consiliu local sau judeţean, dar şi dispoziţiile primarilor, pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ. „Nu am atacat niciuna, pentru că am făcut 21 de întâmpinări şi s-a intrat în legalitate”, spune prefectul.
Prefectul e teoretic şeful instituţiilor deconcentrate, dar recunoaşte că articolul din Constituţie e mincinos
Atribuţii doar pe hârtie
Atribuţiile prefectului sunt generoase, dar vag formulate, ceea ce permite o restrângere a lor în funcţie de strategiile guvernamentale. Astfel, prefectul asigură respectarea legislaţiei, previne tensiunile sociale, stabileşte priorităţile de dezvoltare, verifică legalitatea actelor administrative şi gestionează stările de urgenţă. Mai mult, din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducător al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu şi un reprezentant al instituţiei prefectului.
Biroul juridic al Prefecturii verifică hotărârile consiliilor locale şi dispoziţiile primarilor. Luna trecută au fost verificate de jurişti 688 de hotărâri şi circa 7.500 de dispoziţii din tot judeţul, dar niciuna nu a fost contestată în instanţă. În cazul unor nereguli, prefectul avertizează administraţia locală, iar actul este rectificat. „Nu mai aglomerăm instanţele aşa”, susţine Romeo Olteanu.
Distribuie reclamaţiile
Din cei 50 de angajaţi ai Prefecturii, 15 sunt în Oficiul Juridic, iar 12 dintre ei se ocupă doar de fond funciar. „Nu s-au terminat problemele cu fondul funciar, să ştiţi. Unii oameni sunt nemulţumiţi de amplasament, alţii de suprafaţă. Ei vin la noi înainte de a se adresa instanţelor de judecată, iar noi contactăm comisiile locale de fond funciar”, explică el. Aşadar, prefectura funcţionează şi ca ghişeu de primire şi distribuire a reclamaţiilor. Ceilalţi angajaţi se află în Cancelaria prefectului (4 persoane) şi în birourile financiar-contabil şi administrativ.
Subprefectul Abălaşi şi-a şters de pe Facebook poza cu struţii, dar a păstrat zecile de imagini în care îşi prezintă familia
Încă i se cer locuri de muncă
Cel mai mult timp este consumat însă de discuţii. Pe lângă diverse comitete şi comisii la care trebuie să participe, prefectul este vizat de sute de cereri care nu intră în sfera lui de competenţă. „Ce să spun, primim tot felul de cereri sau de reclamaţii de la oameni. Unii îşi reclamă vecinii, alţii cer loc de muncă sau locuinţă. Sunt şi din cei care au dreptate iar noi dirijăm spre soluţionare. Primim inclusiv de la Guvern adrese, pentru că ieşenii se adresează direct Guvernului”, susţine el.
Prefectul spune că este falsă impresia că angajaţii din instituţie taie frunză la câini, dar îl amuză faptul că subprefectul Bogdan Abălaşi a fost criticat pentru că s-a pozat cu câţiva struţi, în timpul programului, şi a postat fotografiile pe Facebook. „A fost o copilărie din partea lui, acum suportă consecinţele. Dar să ştiţi că la ferma respectivă era în interes de serviciu, nu la plimbare”, susţine el.
Nu ştie dacă va mai fi prefect
Atribuţiile, şi aşa reduse, ar putea deveni mai mult simbolice după anunţata descentralizare. Direcţiile deconcentrate, care acum sunt în coordonarea prefectului, ar putea să intre în subordinea primăriilor şi a consiliilor judeţene. „Nu este vorba de toate, rămân cele de control, cum sunt finanţele sau ITM-ul şi prestaţiile sociale”, spune Olteanu. Mai mult, prefectul ieşean nu ştie nici dacă funcţia va mai exista în perioada următoare. „Dacă se merge pe regionalizare, încă nu se ştie dacă va exista un singur prefect regional sau un prefect al regiunii şi câte un prefect pentru fiecare judeţ”.
