Medicul stomatolog Luiza Chircă va planta tutun ecologic pe cele 30 de hectare luate în arendă la Rediu. Profitabilitatea culturii depinde de nivelul subvenţiei acordată de stat.
Un medic stomatolog din Iaşi s-a lansat în agricultură, pe nişa culturilor eco. Luiza Chircă a luat în arendă 30 de hectare în nordul oraşului. În primul an a plantat tutun, în al doilea porumb, iar acum va reveni la tutun. Partener de afaceri îi va fi Ioan Nicolae, cel mai bogat român.
30 ha la Rediu
Luiza Chircă profesează într-un cabinet din Tătăraşi. De agricultură s-a apucat în urmă cu trei ani. „Este greu să găseşti teren compact, pentru că este arendat deja de marii fermieri şi nimeni n-o să se dea la o parte pentru că vii tu. Într-un final, m-a înţeles omul de afaceri Valeriu Pârlog (actual primar de Popricani – n.r.). Aşa am ajuns să arendez 30 de hectare la Rediu”, povesteşte Luiza Chircă. După ce s-a înţeles cu proprietarii la costul arendei, doctoriţa Chircă a început procedurile pentru certificarea „eco”. A renunţat complet la îngrăşăminte chimice şi la pesticide şi a intrat sub contract cu Bioagricert, firma avizată ca organism de inspecţie şi certificare.
Primele încercări
În primul an ca fermier, Luiza Chircă a plantat tutun pe toate cele 30 de hectare. „Părea să merite”, spune stomatologul. A citit pe Internet documentaţii despre cultura tutunului, iar afacerea părea să fie un adevărat tun financiar. „Se spunea acolo că obţii două tone la hectar. Eu am obţinut o tonă, adică la jumătate”, explică Luiza Chircă. Problemele au apărut încă de la bun început. A fost nevoită să planteze de trei ori, ceea ce i-a mărit substanţial costurile. Principala problemă a fost determinată de personalul angajat ca zilier la plantarea tutunului. Muncitorii nu au acoperit bine rădăcinile plantelor cu pământ, iar cele mai multe s-au uscat în bătaia soarelui. Pentru că şi-a epuizat propriile răsaduri, Chircă a cumpărat altele din Ungaria, pe care a plătit 18.000 de euro.
200 de zilieri
După prima experienţă cu tutunul, Luiza Chircă a cultivat porumb anul următor. Acum a revenit la tutun. Spune că a învăţat din greşelile făcute la prima cultură. „Terenul este pregătit şi, cum ne va permite vremea, vom ieşi la plantat. Voi lucra cu 200 de zilieri, pentru a termina cât mai repede”, afirmă ea. Cea mai mare dezamăgire nu a venit însă din cauza vremii nefavorabile, ci a responsabililor din agricultură. „Acum trei ani, se vorbea de o subvenţie de 2.650 euro la hectar pentru tutun, dar nu s-a dat această sumă. Problema e că subvenţia se stabileşte la sfârşitul anului agricol, în funcţie de câţi bani sunt la buget. Practic, mergi în orb. Nivelul subvenţiei a fost fixat acum la 1.100 de euro”, explică Luiza Chircă.
Tutun eco
Nivelul subvenţiei este foarte important, pentru că de aceasta depinde profitabilitatea culturii. Potrivit calculelor făcute de Luiza Chircă, înfiinţarea unui hectar de tutun costă 1.500 – 1.700 de euro. La o producţie de o tonă la hectar, se încasează din vânzare 1.000 de euro, adică fermierul înregistrează pierderi importante. Subvenţia dată de stat acoperă aceste pierderi şi asigură producătorului un mic profit. În cazul medicului ieşean, producţia obţinută este mai mică decât a altor cultivatori şi datorită faptului că lucrează ecologic, fără îngrăşăminte chimice. „Eu am certificare pentru pământ, nu pentru cultură. Aşadar, orice produc acolo primeşte certificare eco. Tutunul ecologic este folosit în industria farmaceutică, dar eu n-am găsit pe nimeni dispus să cumpere”, declară Luiza Chircă.
Cu firma lui Nicolae
Aşadar, tutunul ecologic de la Iaşi urmează calea directă spre ţigarete. El este deja contractat de Rom-Ital SRL Teleorman, firmă deţinută de Galaxy Tobacco SA a omului de afaceri Ioan Nicolae. „Toată recolta este preluată de această firmă”, spune doctoriţa. Procesatorul de tutun va veni în toamnă, pentru a prelua frunzele uscate, a evalua calitatea acestora şi a face plăţile. Tutunul de cea mai bună calitate este preluat cu preţul de 1,2 euro kilogramul de frunze uscate, iar cel de calitate inferioară este plătit cu 0,38 euro.
Asta face ca, în cazul plantaţiilor de tutun, profitul să fie categoric influenţat de nivelul subvenţiei acordat de stat.
Plantaţie de 10 ha la Valea Seacă
Luiza Chircă nu este singurul cultivator de tutun din judeţ. La Valea Seacă, „iarba dracului” este cultivată de doi soţi pe o suprafaţă de 10 hectare. Alina şi Daniel Pleşcan au solicitat, separat, autorizare pentru câte 5 hectare de teren, dar nu au certificare „eco”. „Deja am plantat un hectar şi continuăm să lucrăm. Tot către Ioan Nicolae vindem şi noi”, susţine Alina Pleşcan. Cei doi soţi au lucrat până de curând in Italia, pe plantaţii de tutun. Întorşi în ţară, încearcă acum să-şi construiască propria afacere.
Costuri 1 ha
achiziţie răsaduri: 2.000 lei*
Arenda pe teren: echivalentul a 800 kg grâu
Îngrăşământ natural: 600 lei
Arat: 400 lei
Discuit, grăpat, bilonat: 500 lei
Plantat manual: 500 lei
Prăşit de două ori: 1.000 lei
Recoltat manual: 600 lei
Sortat, balotat: 700 lei
Uscătoare, curent electric, hrană zilieri: 300 lei
TOTAL ESTIMAT – 1.700 euro
Fermierul poate obţine singur răsadurile în sere (sămânţă, turbă, tratamente) reducând astfel costurile cu câteva sute de lei
Venituri 1 ha
la o producţie medie de 1.000 kg/ha: 1.200 de euro
subvenţie: 1.100 euro
TOTAL ESTIMAT: 2.300 euro
În funcţie de calitatea frunzelor preţurile pe kilogram variază între 1,2 euro (cal. I) şi 0,38 euro (cal. II)
Potrivit acestui calcul, în cazul doctoriţei Chircă, costurile pe cele 30 hectare ar fi de 51.000 euro, în timp ce veniturile ar trebui să depăşească 69.000 euro. Asta ar echivala cu un profit anual de 18.000 euro