Cheltuire fără cap și coadă a banilor europeni. SES-urile Luminiței Munteanu au dat chix, dar mai vor bani!

Direcţia de Asistenţă Comunitară şi Asociaţia Surâsul Albastru au cheltuit în zadar sume imense de la Uniunea Europeană. S-au chinuit timp de un an să pună pe picioare şapte firme cu o cheltuială medie de 100.000 de euro pe bucată n Majoritatea fie au deja au probleme în a-şi plăti salariaţii, fie stau închise. Potențialul pe piața liberă este infim.

 

Folosind mulţi bani europeni, Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) şi Asociaţia Surâsul Albastru au înfiinţat anul trecut Structuri de Economie Socială, cu angajaţi care au luat multe luni salarii fără ca societăţile unde lucrează să funcţioneze. Acum, la o lună de la încheierea proiectului, acestea sunt în pragul desfiinţării.

 

Proiect bun, aplicare greşită

Deşi s-au cheltuit, în total, 3,2 milioane de lei, unele dintre aceste firme, cum este cazul celor înfiinţate de DAC – Social Clean şi Copy Center – au început activitatea propriu-zisă de numai două-trei luni şi acum, la o lună de la încheierea proiectului, sunt în situaţia de a nu avea bani cu ce să-şi plătească angajaţii, aşteptând finanţare de la DAC.

„Proiectul s-a încheiat la sfârşitul lunii februarie şi avem probleme în achitarea salariilor pe luna ianuarie. Salariaţii au înţeles situaţia şi au acceptat să muncească în continuare. Au fost patru locuri disponibile, dar avem doar trei salariaţi. Suntem încă la început şi din contractele avute reuşim să plătim chiria şi utilităţile. Încă nu a fost definitivat bugetul DAC şi aşteptăm să vedem ce bani vom primi de acolo“, spune Gabriela Munteanu, administratorul firmei Social Clean DAC SRL.

 

Camerele închiriate pentru SES-uri de „Surâsul Albastru” fie sunt închise, fie au angajaţi care stau degeaba

Uite sediul, nu e sediul

Potrivit proiectului, cei de la Surâsul Albastru trebuiau să înfiinţeze patru SES-uri: Surâsul Albastru Hand Made SRL, Surâsul Albastru Clean House SRL, Surâsul Albastru Print SRL, Surâsul Albastru Prod SRL.

Managerul proiectului din partea Asociaţiei Surâsul Albastru, Elena Solomon, spunea, în luna august 2015, că trei dintre SES-uri au sediul pe Strada Principală nr. 39 Brătuleni-Miroslava, loc unde se află un parc logistic. „Nu avem aici nicio firmă de acest gen”, declara atunci patronul parcului, omul de afaceri Sorin Chiteală.

Al patrulea SES se afla, conform reprezentanţilor Surâsul Albastru, la aceeaşi adresă cu Niky SRL, firma de textile a Cristinei Nichita, fondatoarea Asociaţiei.

 

I-am prins descoperiţi

Cristian Ungureanu, manager al proiectului din partea Surâsul Albastru, susţine că face muncă pro-bono şi că nu este remunerat, deşi în proiect era prevăzut ca administratorii să aibă salariu de 1.200 de lei brut pe lună. El este şi administrator la Surâsul Albastru Hand Made SRL şi Surâsul Albastru Print SRL, iar la celelalte două spune că este „acţionar şi că se ocupă de buna funcţionare a acestora.“

Zilele trecute, ne-am deplasat din nou la parcul logistic. La Surâsul Albastru Print SRL am găsit cinci angajaţi care pur şi simplu stăteau degeaba. La Hand Made era uşa închisă, iar la Clean House, care este de fapt o cămăruţă ce nu are nimic scris pe uşă, era, la fel, închis.

 

Achiziţii de dragul achiziţiilor

Deşi oamenii sunt plătiţi din luna aprilie, administratorul recunoaşte că echipamentele au venit în luna octombrie 2015, iar calificarea angajaţilor s-a încheiat de-abia în luna decembrie a anului trecut. Mai mult, Ungureanu precizează că s-au luat nişte echipamente doar de dragul de a da de muncă la cinci oameni: „Noi puteam lua o imprimantă mare, dar am ales să luăm nişte imprimante mai mici pentru a asigura de muncă la cinci angajaţi. Dacă luam doar una mare nu se mai justifica prezenţa a cinci oameni. Scopul nostru nu a fost să aducem cea mai bună tehnologie, ci să asigurăm cinci locuri de muncă!“

 

Sediu schimbat, angajaţii în concediu

Revenind la SES-urile Direcţiei, o altă modificare. Social Copy Center DAC şi-a schimbat deja sediul. Iniţial, firma de copiere şi print a avut sediul la Căminul de bătrâni din Copou. Cum acolo vadul comercial era aproape zero, s-a decis schimbarea sediului, doar că noua locaţie, la subsolul „Piramidei lui Dubeţ“, este la fel de neinspirat aleasă.

Mutarea a durat aproape o lună şi acum încă nu se lucrează, deşi administratorul Mariana Chitic susţine contrariul: „Da… Ne-am mutat. Mai avem de tras net-ul. Da… Se lucrează. Unde sunt angajaţii? Unul este în concediu, iar ceilalţi… pe-aici!“

Întrebată despre finanţare şi plata salariilor, administratorul a dat-o în bâlbâială: „Ăăă… Avem finanţare. Din fonduri proprii şi de la DAC. Sunt nişte contracte, dar nu vă pot spune cu cine. Salariile? Ăăă… Se plătesc. Sigur că da!“

 

Citește și UNDE SUNT BANII? Centrul „Xerox” în care Luminița Munteanu a băgat 105.000 de euro abia costă 15.000 de euro

 

Cum s-au cheltuit banii?

Dată fiind suma foarte mare ce revine pentru o singură societate, 466.666 de lei, adică peste 105.000 de euro, 7EST a solicitat lista achiziţiilor ce au fost făcute, mai ales că niciuna dintre ele nu apare în Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice. Direcţia de Asistenţă Comunitară ne-a trimis la administratorii SES-urilor. Răspunsul acestora a fost unul lapidar, spunându-ni-se că aceste informaţii nu pot fi făcute publice deoarece s-ar încălca confidenţialitatea. Am continuat demersul nostru la Autoritatea de managament, însă nici de la aceasta nu am primit vreun răspuns. Răspunsul e un secret de partid, pentru că în organismele de finanțare și control toți sunt numiți politic.

 

 Sediul SES-ului pentru xerox al DAC s-a mutat deja dintr-un loc fără vad, un cămin de bătrâni din Copou

Ce presupunea proiectul

Prin Proiectul „Vast -Vulnerabil, dar Activ Social ca Tine“, Direcţia de Asistenţă Comunitară, Asociaţia Surâsul Albastru din Iaşi, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Botoşani şi firmele LaConseil SRL Iaşi şi HRS SRL Bucureşti s-au angajat să organizeze cursuri şi să angajeze 61 de persoane în 11 firme (Structuri de Economie Socială – SES) a căror activitate să fie finanţată în primele nouă luni de funcţionare prin proiect.

Ulterior, acestea trebuie să intre pe autofinanţare pentru o perioadă prevăzută în proiect.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here