VIDEO. Eșecul Iașului de a deveni Capitală Culturală Europeană a spulberat planurile unui student din Paşcani

Tânărul din Pașcani a lucrat la un proiect inedit prin care dorea să prezinte opiniei publice viziunea lui în ceea ce priveşte păstrarea motivului tradiţional la case. Are 23 de ani şi cei care îl cunosc spun despre Bogdan că are mintea sclipitoare a unui inginer de succes. Absolvent a Colegiului Naţional „Mihail Sadoveanu” din Paşcani a ales ca următor pas în cariera sa Facultatea de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”, relatează News Pascani.

A ştiut că vrea să devină inginer constructor şi a luptat pentru a-şi împli un vis, iar acum pare să prindă contur viziunea sa. ReHouse se numeşte proiectul pe care Bogdan Fuior l-a pus la cale, de unul singur din anul 2014. Originar din suburbia Lunca a municipiului Paşcani, a fost mereu atras de casele care mai păstrau acel aer tradiţional al construcţiei străbune.

 

Proiectul său urma a lua aripi în cadrul Iaşi- Capitala Culturală Europeană, acest lucru reprezentând un oraş desemnat de către Uniunea Europeană care, timp de un an, organizează o serie de evenimente culturale cu o puternică dimensiune europeană. Din păcate judeţul nostru nu a mai fost inclus în acest proiect, visul micului inginer stagnând pentru o perioadă scurtă de timp.

 

Acum, cu forţe noi şi cu alte persoane care s-a alăturat şi sprijină grupul, Casa ReHouse caută să ajungă de la o simplă machetă la o construcţie destinată unui muzeu. Mai jos prezentăm interviul realizat de News Pascani cu Bogdan Fuior, tânărul care vrea să rămână în ţară pentru a face performanţe.

 

1.News Pascani: Bogdan, te rog să te prezinți, pentru început, astfel încât cei care ne citesc să afle ce ai studiat până în acest moment și de unde ești, mai ales.

Bună! Numele meu este Bogdan Fuior, în momentul de faţă sunt student în cadrul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi, Facultatea de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi. Ca şi origine, provin din Municipiul Paşcani, suburbia Lunca Paşcani, am absolvit  Colegiul Naţional Mihail Sadoveanu Paşcani.”

 

2.Ce te-a motivat să alegi Facultatea de Construcții? Cum ai ales această facultate din Iași?

„În timpul vacanţelor de vară dintre anii de liceu am lucrat în acest domeniu. Substraturile acestei meserii mi-au atras atenţia şi m-au motivat să urmez cursurile facultății. Am ales facultatea de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi datorită notorietăţii pe care o deţine ca şi entitate de învăţământ universitar, fiind cea mai bună facultate de profil din ţară”.

 

3.Ești mândru de originile tale, mă refer aici la mediul rural? Te întreb asta pentru a dezvălui ușor subiectul nostru de discuție din acest interviu.

„Întotdeauna am fost şi voi fi mândru de originile mele, dovada fiind proiectele cu caracter tradiţional în care m-am implicat. Mă refer strict la ReHouse.”

 

4.Așadar cum ți-a venit această idee cu casă în mod tradițional? Știu că au mai fost astfel de idei la nivel național. Te-ai uitat la ceilalți pentru a evita repetiția?

„Ideea este simplă .Mi-am dorit să îmbin utilul cu plăcutul. Încă din anii de liceu dar şi în perioada facultăţii, în calitate de membru al unor ONG-uri,  mi-am îndreptat atenţia către un aspect mai puţin dezbătut în perioada actuală şi anume ecologizarea mediului înconjurător, plantare de pomi în zone defrişate, reciclarea şi reutilizarea  deşeurilor.

Unul din aspectele plăcute ale proiectului este faptul că pot pune în practică cunoştinţele teoretice . Faptul ca  materialele reciclate au mai fost utilizate în construcţii îmi este cunoscut. Unul din exemple ar putea fi  chiar o clădire de lângă  Iaşi, este vorba despre o construcţie cu pereţii din pneuri . Comparând construcţia anterior menţionată cu ReHuse, concluzionăm ce cele două sunt total diferite atât din punct de vedere structural cât şi din punct de vedere arhitectural .Un alt atuu care face diferenţa dintre cele două construcţii este respectarea   reglementărilor Uniunii Europene  ce au  adoptat 6 exigenţe esenţiale, însuşite şi de ţara noastră prin elaborarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. Cele 6 exigenţe esenţiale prevăzute în cadrul acestei legii sunt: rezistenţă şi stabilitate , siguranţă în exploatare , siguranţă la foc , igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protejarea mediului , izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie , protecţie împotriva zgomotului.”

 

5.Ce presupune proiectul tău? De când lucrezi la el?

„Conceptul , denumit generic “ReHouse”, reunește în viziunea mea principiile dezvoltării sustenabile, tradiția românească și conservarea arhitecturii populare.

 Clădirea prezentată reprezintă un ,,arhetip” al locuințelor tradiționale românești realizată din materiale reciclate în proporție de aproximativ 90% (fapt ce implică o amprentă de carbon nulă), astfel îmbinând armonios conceptele anterior menționate.

 Datorită ratei industrializării actuale și a normelor actuale ce se impun privind protecția mediului, considerăm impetuos necesar implementarea principiilor Ingineriei Mediului pe segmentul proiectării tehnice în cadrul Ingineriei Civile.

 

Pe scurt voi prezenta  elementele constructive ale clădirii:

Infrastructura este realizată din pneuri auto uzate, umplute cu pietriș. Materialul activ din punct de vedere al rezistenței mecanice, fiind pietrișul, pneurile având rol de confinare.

 Suprastructura de rezistență este realizată din cadre metalice formate din profile de șină de cale ferată tip Vignole. Îmbinările grindă-stâlp se confecționează din bride metalice, ținând cont de asemenea de normele privind proie
ctarea antiseismică. Având osatura clădirii formată din cadre, pereții au rol numai de închidere, formând anvelopa clădirii. Acești pereți sunt realizați din baloți de paie cu o rezistență termică considerabilă ca ordin de mărimeTâmplăria se realizează din traverse de lemn de esență tare ce pot fi prelucrate, ce provin de la vechi traverse de lemn de cale ferată, stâlpi vechi din lemn, ș.a.

Învelitoarea fălțuită este formată din tablă de aluminiu subțire ce provine din doze metalice de produse alimentare. De altfel, ornamentele și decorul sunt realizate în stil popular, confecționate din tablă reciclată, dopuri de sticlă, capace  La acest proiect lucrez de aproximativ un an şi  jumătate, initiindu-l singur iar pe parcurs am reuşit să implic şi alte persoane.”

 

6.Ai avut vreodată sentimentul că ar trebui să faci altceva sau să renunți la acest proiect care durează de un an și jumătate și care nu v-a garantat implementarea lui?

„Odată ce am ales să mă axez strict pe acest domeniu  din punct de vedere profesional şi mai ales pentru că sunt de părere că ReHouse este debutul meu ca şi inginer constructor nu am avut niciodată intenţia de a renunţa la acest proiect.  Ideea de a nu renunţa a fost susţinută în special de colegi şi profesori. Ţin să-i mulţumesc în special domnului Asistent Universitar Doctor Inginer Marian Pruteanu pentru suportul dumnealui, colegilor mei Eduard Ciomaga care se ocupa de calculul structural, Alexandrei  Dochia în sarcina căreia revine promovarea acestui proiect şi nu în ultimul rând tuturor celor ce m-au sprijinit din toate punctele de vedere.”

 

7.Ce v-a motivat în evoluţia dvs? 

Revenind la o idee mai sus menționată și anume – tradiția, doresc să aduc în vedere conservarea artei populare și promovarea acesteia în cadrul fenomului actual de globalizare, scopul final fiind acela de a păstra identitatea poporului român, în arhitectura autohtonă

Problemele globale ale mediului au început să devină predominante și au creat  necesitatea inițierii unor acțiuni suplimentare pentru creșterea conștientizării publice, care să determine comunitatea internaţională să ia în timp util măsuri funcționale, atât pe plan internațional cât și național. Reciclarea constă în recuperarea şi prelucrarea unor materiale deja folosite pentru a face posibilă refolosirea lor. Ţinând seama de caracterul limitat al resurselor naturale, reciclarea deşeurilor prezintă un avantaj ecologic (înlătură poluarea mediului) şi economic (economisirea de materii prime şi energie).”

 

8. Unde voiai să îl prezinți?

Am dorit ca ReHouse să fie implementat în proiectele Iași-Capitală Culturală Europeană 2021 dar din cauza faptului că Iașiul nu a mai fost propus pentru candidature în acest proiect  , am decis să promovez conceptul prin alte modalităţi. Destinaţia clădirii va fi, conform ideilor noastre, un muzeu”.

 

9.Care este, în opinia dvs, frumuseţea construcțiilor? De orice tip.

Dacă ar fi să vorbesc din punctul de vedere al unui inginer, aş face referire strict la partea care nu se vede , mai exact la structura de rezistenţă a  construcţiei. Dar cum nu toată lumea prezintă interes pentru partea structurală, din punctul meu de vedere, ca si al altora, frumuseţea unei clădiri este reprezentată de arhitectura , ce trebuie să fie conformă cu specificul zonei și al fondului locativ.”

 

10. Ce planuri ai de viitor?

„ În primul rând finalizarea studiilor universitare şi mai apoi o carieră în domeniul cercetării pe meleagurile ţării noastre.”

 

11. Pe final de interviu aș vrea să aflu de la tine dacă ai acest vis de a face ceva pentru România?

Da, cu siguranţă. Având în vedere faptul că proiectul încearcă să promoveze frumuseţea satului tradiţional romanesc cu bogăţiile sale arhitecturale dar şi conceptul de dezvoltare durabilă, afirm încă o dată cu siguranţă că vreau să contribui la o Românie curata şi la o Românie care îşi respectă valorile culturale şi tradiţionale.”

 

 

 

(Sursa: newspascani.com)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here