Curtea de Apel Bucureşti a respins, miercuri, recursul formulat de Gigi Becali faţă de hotărârea Tribunalului Capitalei prin care acestuia nu i-a fost admisă cererea de întrerupere pentru trei luni a executării pedepsei. Recursul a fost respins ca nefondat, decizia Curţii de Apel fiind definitivă.
Avocaţii finanţatorului Stelei au arătat, la judecarea recursului, că Becali trebuie eliberat pentru a putea rezolva problemele stringente ale echipei de fotbal Steaua Bucureşti, dar şi ale firmelor sale, una dintre ele fiind obiectiv de interes militar, respectiv Uzina Mecanică de la Drăgăşani.
Aceştia au depus mai multe documente care, în opinia lor, atestă necesitate lăsării în libertate pentru trei luni a lui Gigi Becali. Printre aceste documente se numără o adresă a Clubului Steaua prin care se atestă că Becali este preşedinte onorific, solicitările mai multor jucători ai echipei de a rediscuta contractele cu finanţatorul, precum şi documente care prezintă situaţia economico-financiară a firmelor la care este acţionar majoritar.
Procurorul de şedinţă s-a opus acestor probe, dar instanţa le-a admis, iar în continuare avocaţii au arătat că, în opinia lor, este imperios necesară lăsarea în libertate, pentru trei luni, a lui Gigi Becali. Avocaţii au arătat că echipa de fotbal Steaua Bucureşti s-ar putea destrăma în mai puţin de şase luni, întrucât jucătorii valoroşi sunt din ce în ce mai ofertaţi de cluburile din străinătate, iar imposibilitatea lui Gigi Becali de a negocia contractele cu ei în mod direct va duce într-un final la plecarea acestora către alte echipe.
Unul dintre avocaţi a arătat că nelăsarea în libertate pentru trei luni a lui Becali ar putea duce la destrămarea unei echipe emblemă a României şi la pierderea unor importante sume de bani, care ar urma să fie primite odată cu intrarea acesteia în campionatul internaţional de fotbal.
Totodată, unul dintre avocaţi a arătat că o problemă delicată o prezintă şi situaţia de la Uzina Mecanică Drăgăşani, obiectiv de interes militar al României, la care Gigi Becali deţine 99 la sută din acţiuni. Avocatul a explicat că directorul general al acestei societăţi arată, în documente scrise, că este nevoie de prezenţa lui Gigi Becali la anumite activităţi administrative, că există un sechestru pus pe bunuri şi că firma se află în pragul intrării în insolvenţă.
Avocatul a precizat că Gigi Becali nu ar putea gestiona situaţia din penitenciar, deoacere nu este posibil transportul unor documente clasificate la penitenciar.
Recursul formulat de Gigi Becali în cazul hotărârii prin care i-a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei trebuia să se judece în 31 iulie, însă magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au amânat discuţiile pentru 14 august, după ce avocaţii finanţatorului FC Steaua, Pavel Abraham, Paula Iacob şi Daniel Ionaşcu, au cerut timp pentru a studia dosarul şi a depune probe.
La instanţă au venit în 31 iulie antrenorul Stelei, Laurenţiu Reghecampf, managerul formaţiei, Mihai Stoica, şi mai mulţi jucători ai echipei, printre care Ciprian Tătăruşanu, Cristi Tănase, Alexandru Bourceanu şi Adrian Cristea, proaspăt legitimat la campioana României.
Tribunalul Bucureşti a notat, în motivarea hotărârii din 19 iunie prin care a respins cererea lui Becali de întrerupere a executării pedepsei, că aceasta putea fi admisă dacă finanţatorul FC Steaua dovedea existenţa unor împrejurări speciale cu consecinţe grave asupra lui, a familiei sale sau a unităţii la care lucra.
„Tribunalul consideră că, şi în situaţia în care s-ar considera că petentul B. G. nu ar fi fost luat prin surprindere de hotărârea de condamnare, acesta ar fi putut beneficia de întreruperea executării pedepsei, dacă dovedea existenţa unor împrejurări speciale cu consecinţe grave asupra petentului, familiei acestuia sau unităţii la care lucra. (…) Faţă de cele reţinute, tribunalul apreciază că nu s-a făcut dovada existenţei unor împrejurări speciale în sensul disp. art. 453 lit.c C.pr.pen., motiv pentru care se va respinge cererea de întrerupere, ca neîntemeiată”, a scris judecătorul care a respins cererea lui Gigi Becali în motivarea deciziei.
Judecătorul Florin Purigiu a motivat că, din probele administrate în cauză, rezultă fără echivoc că acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de acest drept. Astfel, magistratul a arătat că motivele invocate de Becali „nu constituie împrejurări speciale şi nu sunt de natură a avea consecinţe grave asupra situaţiei patrimoniale a condamnatului, asupra societăţilor comerciale controlate de acesta ori asupra echipei de fotbal Steaua Bucureşti”.
Judecătorul a demontat, în motivare, şi argumentul legat actele de binefacere ale lui Gigi Becali. „Tribunalul reţine că, deşi este de notorietate că petentul G. B. este o persoană care în mod regulat sprijină financiar persoane aflate în nevoie, precum şi instituţii şi organizaţii de interes general, totuşi aceste acte de caritate nu pot justifica întreruperea executării pedepsei, neîncadrîndu-se în niciunul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de articolul 453 Cod de procedură penală. (…) Nici intenţia petentului de a construi o clinică medicală cu profil oncologic şi nici dorinţa firească a acestuia de a fi prezent la aniversarea majoratului fiicei sale nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de lege pentru întreruperea executării pedepsei”, a scris judecătorul în motivare.
În 20 mai, Becali a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Alături de acesta au primit pedepse de câte doi ani de închisoare cu executare fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină. Cei trei au fost încarceraţi în 20 mai la Penitenciarul Rahova, iar în 10 iunie au fost transferaţi la Penitenciarul Jilava.
Becali mai are două condamnări definitive, dispuse anul acesta tot de instanţa supremă, respectiv una de trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul sechestrării celor care i-au furat limuzina, şi una de trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Valiza”, pentru dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În 19 iunie, cererea lui Gigi Becali de întrerupere pentru trei luni a pedepsei de trei ani de închisoare din dosarul schimbului de terenuri cu MApN a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti, hotărârea fiind atacată la Curtea de Apel Bucureşti.
În 27 iunie, Tribunalul Bucureşti a decis, după ce a judecat cererea de contopire a pedepselor lui Becali, să îi aplice acestuia un spor de şase luni de închisoare, finanţatorul Stelei având astfel o condamnare de trei ani şi jumătate de detenţie.
La 10 iulie, cererile lui Gigi Becali şi Dumitru Cioflină de schimbare a regimului de detenţie din semideschis în deschis, astfel încât să poată fi lăsaţi să iasă din penitenciar între anumite ore, au fost respinse de Judecătoria Sectorului 5, hotărârea instanţei fiind definitivă.
Două zile mai târziu, o altă solicitare a lui Becali, de învoire pentru a participa la înmormântarea mătuşii sale, a fost respinsă de conducerea Penitenciarului Jilava.
Tot în iulie, Gigi Becali a vrut să se înscrie pentru admiterea la Facultatea de Teologie a Universităţii Bucureşti, însă nu a primit acordul necesar de la Arhiepiscopie, deoarece se află în detenţie, iar instituţia de învăţământ superior are numai cursuri de zi
.
Gigi Becali şi-a pierdut mandatul de deputat în urma condamnării sale definitive. Camera Deputaţilor a aprobat în 5 iunie, prin vot, vacantarea locului de deputat al lui Becali.
(Sursa: Mediafax)
