Să se revizuiască, dar să nu se schimbe mare lucru. Cu câteva excepţii, pietonalul rămâne neatins. Arhitecţii chemaţi de Primărie vor propune alte soluţii. Va fi o revoluţie sau doar o cosmetizare?
de Iulian Mofteescu
George Carapanu, şeful Ordinului Arhitecţilor, vrea înlocuirea recent plantaţilor salcâmi japonezi, eventual chiar cu tei. De fapt, de la tăierea teilor a pornit întreg scandalul. Arhitecţii vor căuta soluţii pentru vegetaţie şi pentru mobilierul urban. Când lucrările vor fi finalizate, specialiştii recomandă ca bulevardul să fie populat cu terase, la fel ca în oricare alt mare oraş european.
Arhitecţii chemaţi de Primărie să aranjeze bulevardul Ştefan cel Mare trebuie să lucreze ca la croitorie, cu materialul clientului. Piatra cubică deja montată va rămâne pe loc. Se caută soluţii pentru vegetaţie şi pentru mobilierul urban. „Este complicat ceea ce avem de făcut. Pentru că toată amenajarea se va face pe structura deja realizată, cu aceleaşi materiale. Vor fi detalii legate de vegetaţie şi de mobilierul stradal acolo, dar nu umblăm la piatra cubică. Ceea ce ţine de pavaj va rămâne neatins, pentru că s-au cheltuit bani acolo”, a spus George Carapanu, şeful Ordinului Arhitecţilor Iaşi.
Fără „japonezi”
Marea provocare e stabilirea speciei de arbori. „În nici un caz nu vor rămâne salcâmii japonezi. Aceştia vor fi scoşi şi studiem acum ce specie se pretează bine în zonă, ţinând cont de climă şi de aspectul în toate anotimpurile. E posibil să ajungem iarăşi la tei sau să decidem să plantăm altceva”, a explicat Carapanu.
Ingineri, nu şi arhitecţi
S-a ajuns în această situaţie deoarece proiectul a vizat iniţial doar refacerea carosabilului, adică înlocuirea asfaltului cu piatră cubică. Abia ulterior au apărut problemele legate de aspect. „Multă vreme s-a căutat responsabilul pentru aspectul zonei centrale. Nu a semnat niciun arhitect vreun proiect. Aprobarea de la Uniunea Europeană s-a dat pe un proiect de reabilitare a străzii, semnat de ingineri”, a precizat George Carapanu. Cu alte cuvinte, nimeni nu şi-a bătut capul cu pavajul, vegetaţia sau băncile, pentru simplul fapt că cei care au întocmit planurile nu au calificarea necesară. Absenţa proiectului a fost recunoscută şi de şefii oraşului, care au pus totul pe seama grabei. „Nici eu nu sunt mulţumit de ce a ieşit”, a precizat Gheorghe Nichita, primarul Iaşului.
Evenimente şi terase
Pe lângă aspect, arhitectul Carapanu spune că un rol cheie trebuie să-l aibă şi comercianţii, organizatorii de evenimente. O zonă de promenadă e cu atât mai vie cu cât sunt organizate şi evenimente publice. „Sincer să fiu, la fel de important cu a cere arhitecţilor un proiect pentru această zonă era şi un plan bine gândit cu cei care organizează evenimente sau cu cei care doresc să-şi deschidă terase acolo. Pentru că, altfel, faci o zonă frumoasă, dar moartă, unde este foarte cald ziua şi nu poate să circule nimeni, iar noaptea nu ai unde ieşi, nu ai ce face”, a declarat George Carapanu.
Cum se va circula
Pe lângă cele două controverse legate de aspect şi funcţionalitate, pietonalul de pe Ştefan cel Mare ridică şi o a treia problemă: traficul auto. Există teama că, prin închiderea circulaţiei între Materna şi Casa Cărţii, traficul auto va fi sugrumat pe Independenţei, iar construirea pasajului subteran de la Fundaţie şi-ar pierde chiar utilitatea. Reprezentanţii Primăriei afirmă că traficul va fi clar fluidizat de apariţia pasajului subteran şi că şoferii au la dispoziţie variantele ocolitoare pe Independenţei, Cuza Vodă, Armeană, C. Negri sau chiar opţiunea G. Musicescu – Arcu – Sf. Andrei pentru a trece din Copou şi Păcurari spre Podu Roş.
„Nu va fi mai bine”
Şi Carapanu se întreabă cum se va circula prin centru odată terminate lucrările de modernizare. „Arhitecţii ţin cont şi de trafic şi pot să vă spun sigur că nu se va circula niciodată mai bine de atât în oraş. Este exact ca în arterele unui organism. Când pui presiune pe un vas de sânge, vasele din apropierea acestuia au tendinţa să se umple şi să plesnească. Ştiu că planurile actuale nu vor suferi modificări. Cum se circulă acum, se va circula şi în viitor. Nu vor mai fi deschise alte străzi, poate că vor mai face modificări la sensurile de mers”, a spus arhitectul Carapanu. Totodată, ar fi şi o problemă de viziune, cum va arăta Iaşul pe termen lung. „Chiar şi cu parcarea de la Teatrul Naţional avem o problemă. Întrebarea este legată de Planul Urbanistic General, pe care nu-l cunoaştem. Dacă peste 10 ani vrem să extindem zona pietonală la mai multe străzi din centru, ce facem cu parcarea?”, s-a întrebat Carapanu.
Scenariu sumbru: se scufundă centrul?
Problemele din centrul oraşului nu sunt exclusiv legate de piatra cubică de pe Ştefan cel Mare, de salcâmii japonezi sau de trafic. Conform unui studiu la fundaţiile monumentelor istorice realizat de profesori de la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, pânza freatică din Iaşi este periculos de aproape de suprafaţă. Profesorii, printre care şi Paulică Răileanu de la Catedra de Comunicaţie şi Fundaţii a Facultăţii de Construcţii din Iaşi, au ajuns la concluzia că, în zona centrală a oraşului „apa subterană, cantonată la baza pachetului de material granular la adâncimi de 10 – 12 m avea asigurată drenarea naturală. Odată cu introducerea alimentării cu apă din Timişeşti şi Prut pânza de apă subterană a fost alimentată suplimentar din pierderile reţelelor, ceea ce a dus la ridicarea treptată până la inversarea totală a stratului granular”. Practic, pământul a coborât mult, în timp ce apa din subteran a urcat, ajungând acum la 2 – 2,5 metri adâncime, faţă de 10 – 12 în trecut. De altfel, profesorii atrag atenţia asupra faptului că pânza freatică a urcat şi nisipul a coborât, avertizând că un cutremur de pământ mai puternic poate provoca lichefierea solului. Fenomenul a fost observat în Japonia, unde clădirile situate pe pânza freatică, în aceleaşi condiţii, au fost înghiţite de pământul amestecat cu apă.
Argumentele şefilor Primăriei par să se susţină. Zonele de promenadă din marile oraşe europene au vegetaţie puţină. Sunt scoase în evidenţă clădirile istorice.
Alte zone pietonale, sărace în vegetaţie
Toate oraşele din Europa au zone destinate exclusiv pietonilor. Respectând specificul local, fiecare zonă pietonală din Europa, respectă, în mare, aceeaşi filosofie: spaţii largi, pavate cu piatră cubică sau cu dale bazaltice, de cele mai multe ori fără vegetaţie sau cu vegetaţie pitică, mărginite de magazine şi având foarte multe terase, locuri de întâlnire pentru localnici sau destinaţii pentru turişti. Indiferent dacă sunt la Kiev, Sibiu, Bucureşti, Ljiubljana, Praga, Rhodos, Viena, Bruxelles sau Iaşi, spaţiile interzise autoturismelor şi destinate exclusiv circulaţiei pietonilor arată aproape la fel.
„În acest moment facem proiectul pentru Ştefan cel Mare. După ce terminăm voi oferi detalii despre el”, Tudor Vericeanu, arhitectul şef al Primăriei
20 de milioane de euro este valoarea totală a proiectului de reabilitare a zonei centrale, din Agronomie până pe Ştefan
Două proiecte noi: Mitropolia şi Teatrul Naţional
Primăria a prezentat deja viziunea arhitecţilor pentru parcul din faţa Teatrului Naţional, în subteranul căruia este proiectată o parcare pentru 230 de maşini. Vegetaţia va fi tăiată, urmând să fie făcute alei şi câteva fântâni arteziene. La fel se va întâmpla şi în curtea Mitropoliei unde este în lucru un alt proiect de zeci de milioane de euro pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu.
