Coaliția a agitat iar apele după ce printre amendamentele Puterii a apărut prevederea ca Pilonul 2 de pensii să fie practic naționalizat, apoi subiectul fiind abandonat. În schimb, în ultima variantă a proiectului Guvernului, noi instituții sunt exceptate de la aplicarea reformei bugetare.
În așteptarea procedurilor accelerate pentru angajarea răspunderii pe proiectul de lege, din interiorul Coaliției a apărut un amendament prin care aderarea la Pilonul 2 de pensii urma să devină opțională, fiind nevoie de depunerea unei cereri pentru cei care doreau în continuare să contribuie la el, până cel târziu la 31 martie 2024. În caz contrar, contribuțiile mergeau doar la stat.
Deși aflate într-un calup de amendamente ale PSD și PNL, niciunul dintre partide nu și-a asumat oficial paternitatea amendamentului. Când scandalul a luat amploare, un lider al PNL, Florin Roman, a ieșit în conferință de presă și a arătat cu degetul spre Daniela Pescaru, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, revenită pe funcție în mandatul lui Câciu. Pescaru a mai fost secretar de stat în perioada 2014-2019.
Amendamentul orfan
Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a precizat pentru „Adevărul“ că PSD nu are nicio legătură. „Nu există acest amendament oficial, iar documentul care a circulat nu este asumat de PSD“, a declarat liderul senatorilor PSD. Cu toate acestea, surse din Coaliție au precizat pentru „Adevărul“ că amendamentele au ajuns prin agrearea lor de grupurile PSD. „Acest lucru s-a mai discutat pe la colțuri, nimic asumat. Azi am fost vigilenți. Ne așteptam cu o asemenea surpriză. Nu știu dacă domnul Ciolacu știa, dar nici nu cred că era străin“, a subliniat Florin Roman.
Marcel Ciolacu a negat orice discuție despre schimbări la Pilonul 2 la pensii. În schimb, Marcel Boloș s-a derobat de orice responsabilitate. „Nu răspund eu de activitatea doamnei Pescaru. Nu a fost un amendament oficial. Nu trebuie să dau eu socoteală“, a afirmat Boloș, înainte de ședința din Parlament. Până la urmă, Coaliția nu s-a atins de Pilonul 2 de pensii.
În schimb, liderii Coaliției au bătut palma și au hotărât ca băncile să plătească o taxă de 2% pe cifra de afaceri, în loc de 1%, pentru 2024 și 2025, în timp ce din 2026 va fi de 1%. A fost o măsură luată pe ultima sută de metri.
În picioare a rămas și TVA-ul crescut dela 5% la 9% pentru concerte și evenimente culturale, deși discuțiile până în urmă cu câteva zile fuseseră să nu crească. Tot cu TVA crescut de la 5% la 9% sunt locuințele de până în 120 de metri pătrați și sub 600.000 de lei.
De asemenea, are loc instituirea unui impozit de cel puțin 1% din cifra de afaceri, dacă acesta depășește 16% impozit pe profit, iar o taxă de 0,5% pe cifra de afaceri va fi aplicată pentru tot sectorul de petrol și gaze, deși penultima discuție era de 1%.
Șopârla din partea finală a legii
Guvernul a propus în varianta de proiect de lege trimis în Parlament să fie exceptate de la aplicarea prevederilor reformei bugetare, așadar de la desființare de posturi sau limitare de lefuri, instituții ca Avocatul Poporului, CCR, Curtea de Conturi, AEP sau Administrația Prezidențială.
„Întreprinderile publice cu capital deținut majoritar de stat listate la bursa de valori reglementată, cele definite la alin (3), (4) și (6) de la Art. I din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice astfel cum a fost modificată prin Legea 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Administrația Prezidențială, Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul Economic și Social, Banca Națională a României, Consiliul Legislativ nu aplică măsurile din Capitolul III – Măsuri pentru disciplină economico-financiară, în măsura în care acestea sunt contrare actelor normative care le reglementează activitatea“, este o prevedere care se regăsește în partea finală a proiectului de lege.
Practic, paleta instituțiilor este una destul de largă, în condițiile în care numeroase entități subordonate sau în coordonarea ministerelor sunt sub incidența OUG 109/2011, o parte dintre acestea fiind, de altfel, și listate la bursă. De exemplu, listate la Bursa de Valori București sunt companii ca Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz sau Transelectrica.
