Începutul de an școlar aduce în continuare suficiente neajunsuri pentru copiii din județul Iași. Administrația penelistă rămâne mai preocupată de rezolvarea unor probleme de natură penală, decât de soluționarea unor situații urgente care produc disconfort și riscuri pentru elevi. Un exemplu elocvent îl reprezintă poticneala rușinoasă a administrației județene de la Iași care se chinuie să asigure elevilor laptele și cornul, adică o gustare la școală.
Din păcate, niciuna dintre promisiunile peneliștilor de la Iași nu au fost duse la îndeplinire. Există în continuare un număr însemnat de școli care și grădinițe care au WC-ul în curte în condițiile în care peste nici două luni vremea de va răci considerabil.
„Luni, a început un nou an școlar. Și, la fel cum s-a întâmplat în ultimul timp, politicienii au inundat rețelele de socializare cu mii de fotografii festiviste. S-au rostit discursuri multe, s-au postat citate motivaționale. Despre adevăratele probleme ale sistemului românesc de educație, au vorbit prea puțini.
Săptămâna trecută, am citit în presa locală din Iași, județ pe care-l reprezint în Senat, o altă statistică îngrijorătoare:
• 26 din cele 211 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din județul Iași nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare;
• mai puțin de jumătate au autorizaţie de securitate la incendiu;
• în mediul rural, încă sunt grădinițe și școli cu WC-ul în curte.” a punctat senatorul ieșean Maricel Popa.
În aceste condiții, la marile întrebări din sistemul de educație mai încearcă cineva să găsească răspunsuri?
• Cum facem să reducem abandonul școlar? Ce măsuri trebuie să adoptăm, noi ca parlamentari, pentru a-i convinge pe copii că e important să facă carte?
• Ne lăudăm cu olimpicii care, an de an, vin cu rezultate de excepție de la competițiile internaționale. Ceea ce e nemaipomenit. Dar ce facem cu fenomenul „analfabetismului funcțional”? Aproape jumătate din elevii României sunt încadrați în această categorie. Rămânem uluiți în fața acestor cifre, însă măsuri concrete nu luăm.
• „Migrația creierelor” este un alt fenomen pe care îl regăsim în rapoarte, îi înțelegem efectele, dar la care nu găsim sau, și mai rău, nici măcar nu căutăm soluții. O parte importantă dintre cei mai deștepți, mai talentați și mai educați tineri pleacă din România și mulți nu se mai întorc niciodată. Poate, doar, în vacanțe.
• Nu toate comunele beneficiază de microbuze pentru transportul elevilor, nu toți primarii au înțeles necesitatea decontării navetei profesorilor. Într-un sistem bine gândit, eu aș vedea inclusiv o campanie județeană, dacă nu chiar națională, de construire a unor locuințe de serviciu pentru cadrele didactice. Pentru că și copiii din mediul rural trebuie să fie îndrumați de cadre didactice bine instruite.
• Mult promisa reformă a materiilor predate și o regândire a disciplinelor în deplină corelare cu cerințele de pe piața muncii sunt doar teme sterile de dezbatere, fără a fi fost puse vreodată în aplicare.
