Legea pensiilor speciale a beneficiat recent de noi amendamente, propuneri care se vor corela cu cerințele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Unul din cele mai importante obiective asumate de mediul politic ține de reforma pensiilor speciale, proiect care a stârnit numeroase controverse și care sunt necesare pentru ca România să îndeplinească condițiile Comisiei Europene.
Ajustările aduse proiectului de lege aflat în Parlament, în urma discuțiilor de la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene, sunt consistente și sunt menite să asigure îndeplinirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență. Trebuie precizat că se elimină etapizat privilegii care au revoltat pe bună dreptate opinia publică, fără să fie pusă în pericol funcționalitatea unor sisteme critice, precum cel de ordine publică, al apărării naționale ori al justiției. Sunt chestiuni care vor duce la o remediere clară a inechităților semnalate. Este important ca toate aceste ajustări, dar și restul prevederilor proiectului Legii pensiilor speciale, să fie conform cu prevederile constituționale, astfel încât orice sesizare a CCR să nu aducă invalidarea legii și neîndeplinirea jalonului din PNRR.
Conform propunerilor discutate, proiectul prevede ca nicio pensie de serviciu să nu fie mai mare decât salariul avut în activitate. Se va trece la creșterea etapizată a vârstei de pensionare, până la 65 de ani, la fel ca-n sistemul pensiilor contributive. De asemenea, se modifică baza de calcul a pensiei; astfel, începând cu anul 2024 baza de calcul utilizată la calculul pensiei de serviciu va crește eșalonat, de la 12 luni, la 300 de luni (25 de ani). Proiectul prevede și o creștere la vechimea minimă în specialitate, eșalonat, de la 15 ani la 25 ani. Se recalculează toate pensiile speciale, cu excepția magistraților, care sunt protejați de deciziile CCR, în sensul că se ia în considerație o bază de calcul de 65 la sută din venituri, nu de 80 procente, ca în prezent. Proiectul prevede eliminarea asimilații din categoria pensiilor speciale, respectiv personalul de specialitate asimilat judecătorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice.
Ceea ce trebuie de precizat este faptul că nu se creează noi categorii de pensionari speciali. În plus, se limitează accesul la pensia de serviciu prin eliminarea perioadelor asimilate ca vechime recunoscute în prezent în specialitate (de exemplu: vechime în avocatură, consilier juridic. Etc. Proiectul prevede și supraimpozitarea cu 30 procente a componentei necontributive din pensia specială care depășește câștigul salarial mediu brut pe economie. Sunt chestiuni care vin să reglementeze aspecte ce au ridicat numeroase nemulțumiri și care acum cred că aduc toate lămuririle necesare”.
Printre noile prevederi se numără și plafonarea pensiilor pentru magistrați la venitul netul aferent bazei de calcul. Celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017, conform OUG nr. 59/2017. Se va trece și la actualizarea pensiilor magistraților care se va face după același mecanism de indexare ca și pentru celelalte pensii de serviciu. În plus, pensiile magistraților se recalculează pentru eliminarea inechităților generate de diferențele mari dintre veniturile celor aflați în pensie față de veniturile celor aflați în activitate.
