Viața de zi cu zi a românilor s-a scumpit, per ansamblu, cu aproximativ 15% în ultimul an, acesta fiind nivelul inflației din februarie, conform celor mai recente date anunțate de Institutul Național de Statistică (INS).
- Față de acum trei ani însă, adică în preajma izbucnirii pandemiei de COVID-19, inflația cumulată estimată de analistul financiar Petrișor Peiu este de aproximativ 70%.
- Creșterile salariile nu au ținut pasul cu majorările de prețuri – care au avut cauze multiple și interconectate, printre care pandemia de coronavirus, criza energiei și războiul din Ucraina –, astfel că puterea de cumpărare a populației a avut de suferit, explică și analistul Adrian Codirlașu.
Prețurile pe care le plătesc românii mai ales pentru produsele alimentare au luat-o razna în ultimul an, când inflația a fost galopantă, dar față de acum trei ani, multe dintre ele chiar s-au dublat, pe fondul pandemiei de COVID-19, a crizei energiei și a agresiunii militare ruse aproape de granițele României.
„Am avut războiul din Ucraina, care, practic, a dus la creșterea prețurilor, atât cel al energiei, fie că este gaz metan sau energie electrică, cât și al alimentelor. Vârful pe partea de energie l-am avut anul trecut, anul acesta deja prețurile energiei erau chiar mai scăzute decât erau înainte de începerea războiului. Nu se simt pentru că au fost plafonate în România pentru consumatorii casnici și se vede puțin și în inflație datorită plafonării. Dar partea de prețuri la produsele alimentare din componența inflației are o creștere anul acesta undeva la 22%, este componenta din inflație cu cea mai mare creștere”, a explicat analistul Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociației CFA România, privind rata inflației de la an la an.
Mai exact, conform ultimelor date ale INS, în februarie 2023, rata medie lunară a inflației, față de februarie 2022, era de 15,52%, per ansamblu, iar pe componente:
- mărfuri alimentare – 22,35%:
- mărfuri nealimentare – 12,73%;
- servicii – 10,38%.
Raportat la 2020, anul în care a apărut noul coronavirus, prețul cerealelor, de exemplu, a explodat.
Porumbul are preț dublu, chiar dacă a scăzut puțin în acest an, dar rămâne dublu. Grâul este undeva cu 30% este mai scump decât era în timpul pandemiei, la fel și alte produse alimentare s-au scumpit față de momentul crizei coronavirus sau chiar înainte”, a precizat Adrian Codirlașu.
Creșterea prețurilor la alimente a fost declanșată atât de majorarea prețului energiei, cât și de „operațiunea specială”, așa cum a numit liderul de la Kremlin invazia trupelor ruse în Ucraina, din 24 februarie 2021, dat fiind că România importa mult din Ucraina.
”Nu toți românii au beneficiat de creșteri salariale, mai ales peste inflație”
Nu la fel de mult și în niciun caz nu omogen au crescut și salariile românilor. Date INS, analizate de analistul Adrian Codirlașu arată că, față de decembrie 2019, salariile au crescut cu peste 27%.
Dacă ne uităm anual, în 2020, creșterea salariilor a fost peste inflație, doar în anul 2022, creșterea de salarii a fost sub inflație”, explică analistul.
Ultimele cifre ale INS arată că în ianuarie 2023 comparativ cu ianuarie 2022, câștigul salarial mediu net a crescut cu 15%. Totuși, luând în calcul inflația, indicele câștigului salarial real a fost 99,9% în luna ianuarie 2023 față de luna ianuarie 2022, deci sub creșterea prețurilor de consum. Procentul era chiar mai mic, de la an, la an, în decembrie 2022, față de decembrie 2021, respectiv de 97,4%.
Concret, în ianuarie 2023, câștigul salarial mediu net a fost 4.254 de lei, în scădere cu 144 de lei (-3,3%) față de luna decembrie 2022. La nivelul economiei, în ianuarie 2021, acesta era de 3.698 de lei, conform datelor INS.
Adrian Codirlașu consideră că, în mare, raportat la inflație, s-a menținut puterea de cumpărare a românilor.
„De-asta vedem că și economia a performat, în condițiile șocurilor care au fost, și în criza coronavirus, și în contextul războiului din Ucraina, economia românească s-a comportat foarte bine. Tocmai asta, că s-a menținut puterea de cumpărare, a ajutat mult la evoluția economiei românești”, a explicat analistul financiar.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, în 2021, România, împreună cu alte cinci state membre (Polonia, Portugalia, Ungaria, Letonia și Croația), înregistrează valori ale indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza Parității Puterii de Cumpărare (PPC), ce se situează în intervalul 70% – 80% față de media Uniunii Europene.
Ceea ce trebuie menționat, așa cum subliniază Adrian Codirlașu, este că nu toți românii au beneficiat de creșteri salariale, cu atât mai mult cu ponderi peste cea a inflației.
Față de nivelul macroeconomic, la nivel individual vor fi situații în care nu au crescut salariile, într-o parte au crescut mai puțin, în alta mai mult, și, la fel, pe sectoare economice sunt diferențe mari de creșteri de salarii. Dar, în general, în mediul privat, au crescut salariile cu două cifre, și în 2021, și în 2022, și în 2023, cum arată datele doar pentru o lună. Este 15% creșterea anuală, față de 15,5%, inflația, deci cumva, în ultimele 12 luni, la nivel macro, s-a menținut puterea de cumpărare”, a mai spus Adrian Codirlașu, pentru Gândul.
„Banii ieftini”, unul dintre cele trei mari motive ale scumpirilor
Analistul financiar Petrișor Peiu consideră că românilor le este mai greu să țină pasul cu scumpirile și, mai mult, nu are un orizont de timp predictibil pentru oprirea acestei evoluții.
Potrivit specialistului, sunt trei mari motive pentru care s-a ajuns la acest „tăvălug” al majorărilor de prețuri din ultimii trei ani, care respectă întocmai legi economice de bază.
„Prima cauză este legată de foarte mulți bani ieftini care au apărut pe piață, prima dată în criza din 2008 și criza financiară, iar a doua oară legat de pandemie. Atunci, statele lumii occidentale au hotărât să arunce foarte mulți bani în economie pentru a susține păstrarea acesteia într-o zonă de confort. Și atunci, acest lucru a adus o foarte mare masă monetară pe piață, care nu s-a putut cheltui imediat, pentru că erau restricțiile legate de pandemie și atunci o parte din consum era inhibată. După care a venit 2021 și mai ales 2022, cu ieșirea totală de sub restricții, ceea ce a produs o creștere puternică a consumului. Toți acei bani, surplusul de bani s-a cheltuit. Și cu foarte mulți bani pe piață, au crescut prețurile”, a explicat Petrișor Peiu.
O a doua cauză a scumpirilor o reprezintă politica Uniunii Europene ce a bloca așa-numiții combustibili fosili, adică gazul, cărbunele, țițeiul, motorina, păcura.
„Acest lucru a dus la scumpirea resurselor primare de energie, pentru că toată energia electrică ce este produsă din cărbuni, gaz s-a scumpit, trebuie plătite certificate energetice. Creșterea consumurilor din 2022 a adus o presiune pe sistemul energetic, care trebuia să livreze mai multă energie, s-au repus în funcțiune centrale pe cărbune, ceea ce iarăși a dus la creșterea prețurilor la energie. În prețurile alimentelor, creșterea s-a regăsit în a doua parte a lui 2022”, a detaliat analistul financiar.
Războiul din Ucraina a angrenat alte creșteri de prețuri, fiind a treia mare cauză a scumpirilor, potrivit lui Petrișor Peiu, implicit decizia statelor occidentale de a institui sancțiuni asupra Moscovei, dar și decizia UE de a reduce cumpărările de gaz, cărbune și țiței din Rusia.
„Asta a însemnat orientarea spre alți furnizori și iarăși a scumpit suplimentar tot ce înseamnă resursă energetică, energie primară, energie electrică. Și apoi creșterea la energie s-a transmis lent către restul economiei și încă se mai transmite. Adică au crescut prețurile producției industriale, așa-numita inflație industrială, și s-a transmis către restul coșului de consum”, a explicat analistul.
Astăzi, vedem un vârf important al prețurilor în zona alimentară și a industriei alimentare, a agriculturii. Este și aici o componentă directă a războiului din Ucraina, pentru că Rusia și Ucraina sunt foarte mari furnizori de îngrășăminte și toate aceste cauze au adus scumpirea aceasta.
La ea s-a adăugat un fenomen pe care americanii l-au numit „greedflation” – adică o combinație de termeni între «greed», lăcomie, și inflație – ceea ce înseamnă că, după ce prețurile au urcat foarte mult din cauza creșterii prețurilor la energie, ele nu au mai coborât atunci când piața energetică s-a mai relaxat și când iarna a fost mai ușoară”, a punctat analistul financiar.
Prețurile au rămas ridicate, în consecință, și salariile au fost crescute, dar nu în aceeași măsură.
„Și totul a intrat într-o buclă care s-a mai calmat, dar pare că nu se oprește”, apreciază Petrișor Peiu.
Prețurile multor produse din coșul de bază s-au dublat în ultimii trei ani
Întrebat cu cât s-a scumpit viața românilor în ultimii trei ani, respectiv o estimare pe baza ratelor inflației, analistul financiar a spus că ponderea cumulată este de peste 70%.
Sunt multe produse din coșul de bază al căror preț s-a dublat, în special cele lactate în România, tot ce este lapte, unt, s-a dublat ca preț. La carne este o creștere mai moderată, la gaz natural și energie electrică s-a dublat”, a detaliat analistul.
„Nici gând”, acesta a fost răspunsul lui Petrișor Peiu când a fost întrebat dacă salariile au ținut pasul cu prețurile.
Salariile au crescut undeva cu o dată cumulată de vreo 30%, deci avem o deteriorare mare a puterii de cumpărare, de unde și nemulțumirea oamenilor. Reală, de altminteri, și existentă în toată Europa”, a precizat Petrișor Peiu.
„Această scumpire a început să afecteze puternic și statul”
Toate aceste evoluții sunt în plină desfășurare, iar finalul nu pare aproape, asta și în apropierea unui an în care trebuie organizate, la termen, toate cele patru tipuri de alegeri – locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare, pentru care Guvernul Ciucă analizează scenarii.
Problema este că această scumpire – căreia nu îi vedem deocamdată sfârșitul – a început să afecteze puternic și statul, de unde și problema actuală, legată de reducerea cheltuielilor guvernamentale. Asta pentru că, anul trecut, statul s-a hrănit foarte mult, a avut venituri foarte mari din creșterea prețurilor, pentru că încasa un TVA ridicat, cât și din faptul că se plăteau impozitele care nu se plătiseră în pandemie. În baza acestor venituri extrem de ridicate de anul trecut, s-a făcut bugetul pentru anul acesta, pe considerente la fel de optimiste, ceea ce nu s-a mai întâmplat. Cert este că acum au intrat în cea mai proastă postură, cumva cu un an înainte de alegeri trebuie să ia măsuri neplăcute”, a explicat Petrilor Peiu.
Peste toate acestea, există seria de discuții privind pensiile și tranșele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vor veni cel puțin întârziate, dacă nu vor lipsi, după cum estimează analistul.
„Acest capăt (al scumpirilor – n.r.) nu poate veni decât ca urmare a unor decizii politice, dar care decizii vor costa puțin popularitatea partidelor din coaliție. E adevărat că, dacă nu le iau, îi va costa mai mult, dar să vedem, nu putem să anticipăm nimic legat de politică”, a mai spus Petrișor Peiu.
