Metoda denumită „Loverboy“ este printre cele mai des folosite de traficanți pentru a racola fete, de cele mai multe ori minore.
Adolescenții și tinerii sunt vulnerabili online în fața traficanților de persoane și a abuzatorilor sexuali, cu precădere a celor care folosesc această metodă, arată un studiu realizat în rândul a 502 tineri care utilizează internetul, cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani.
„Persoanele cu stimă de sine scăzută, care sunt nesigure de ele sau de cum arată, sau au un istoric de traume în familie, sunt mai predispuse să cadă în capcana traficanților, pentru că aceștia se poziționează în relație într-un mod care să compenseze exact ce le lipsește din punct de vedere emoțional. În prima etapă a racolării, ei se poartă frumos cu victimele, ca niște persoane de încredere, le identifică nevoile emoționale“, arată studiul citat de Adevarul.
Chiar dacă mai bine de jumătate dintre adolescenți și tineri realizează că internetul vine la pachet cu riscuri, conștientizarea cu privire la problema traficului de ființe umane este scăzută. Doar jumătate dintre participanții la studiu consideră că internetul este nesigur pentru fete, în timp ce statisticile arată că 9 din 10 victime ale traficului de ființe umane sunt fete și femei, comunică realizatorii studiului. „Nimeni nu te învață cum să folosești internetul, trebuie să te prinzi singur pe parcurs ce e bine și ce nu. Asta înseamnă că poți să ai și experiențe mai puțin plăcute, din care să înveți ulterior“, declară o persoană participantă la studiu.
Conținut sexual pe internet
Cercetarea arată că 8 din 10 tineri văd internetul ca pe o sursă rapidă de informare, iar 77% susțin că îi ține conectați de prieteni/colegi. Printre avantajele folosirii internetului se numără și faptul că este o sursă de divertisment.
Când vine vorba de dezavantaje, pe primul loc sunt escrocheriile financiare online (77%), urmate de capcanele întinse de necunoscuți (61%) și ușurința de a trimite jigniri online (60%).
„Interacțiunea cu persoane necunoscute pe internet este una dintre căile prin care potențialele victime intră în contact cu traficanții în mediul online. Peste o treime dintre respondenți nu văd o problemă să discute cu persoane străine. Percepția generală a tinerilor este că multă lume discută cu necunoscuți pe internet, ceea ce normalizează genul acesta de interacțiune și reduce posibilitatea de a identifica un potențial risc“, arată studiul citat.
În același timp, specialiștii avertizează că unii tineri nu privesc cu ochi răi schimbul de fotografii sexy între parteneri, 36% fiind de acord cu acest lucru. De asemenea, studiul mai arată că „acest lucru îl face vulnerabil pe proprietarul pozelor, care, într-o relație de tip Loverboy, este șantajat cu imaginile respective. Vizionarea de conținut pornografic este considerată o practică frecventă, ceea ce poate contribui la normalizarea cererii de servicii sexuale online și la normalizarea abuzului sexual“.
Lecții de supraviețuire
Cercetarea cuprinde și o parte de interviuri făcute cu un grup de supraviețuitoare ale traficului de persoane prin metoda „Loverboy“.
Acestea au mărturisit că ceea ce le-a împins să discute cu necunoscuți a fost de cele mai multe ori curiozitatea sau dorința de experimentare sau validare. Ulterior, victimelor li s-a cerut să trimită poze sau filmulețe nud și să vorbească pe cameră cu agresorii în ipostaze mai deocheate. Unele au acceptat aceste propuneri pentru că au văzut că băiatul/bărbatul avea o atitudine empatică, răbdătoare și că le asculta atunci când aveau nevoie.
Totuși, au fost și fete care s-au opus și au încercat să blocheze respectivul cont, cu speranța că totul se va termina în acel moment. „Teama de respingere, de consecințe nefavorabile, că vor fi judecate și neînțelese, împreună cu neîncrederea în părinți și autorități, le-a împiedicat să vorbească cu apropiații și să sesizeze abuzul“, conform studiului citat.
O altă problemă este că la nivel național nu există o cercetare care să arate numărul copiilor traficați, iar informațiile de acest fel sunt luate cel mai des din rapoartele Comisiei Europene, potrivit experților. „Nu înțelegem fenomenul și modul de operare al traficanților. Consider că este lipsa Guvernului. Noi mergem în licee să vorbim cu copiii. Ar trebui să mergem la școala primară, dacă e să ne luăm după vârsta minorilor abuzați. E nevoie de discuții ample în comunitate. Suntem superficiali“, a declarat Iana Matei, fondatoarea Reaching Out România (ROR), pentru Europa Liberă.
Aceasta confirmă faptul că tinerii sunt racolați pe WhatsApp, Messenger sau Instagram. „Noi întotdeauna suntem cu un pas în urma traficanților“, subliniază specialista. Ea le încurajează pe victime să fugă, să sune și să alerteze autoritățile, chiar dacă există riscul să se confrunte cu o atitudine ostilă a acestora. „Noi nu avem un departament în cadrul poliției specializat în munca cu copiii. Ne-ar trebui așa ceva, pentru că orice copil care se prezintă la secția de poliție să raporteze o infracțiune ar trebui direcționat către acel polițist care este specialist și care știe să lucreze cu copilul, știe cum să pună întrebări sau să pună, să nu pună, știe ce să facă. Așa, se duce la secția de poliție. De multe ori, părinții care s-au dus să reclame dispariția unui copil au avut răspunsuri genul: «Lasă că se întoarce ea singură, stai liniștită, și-a găsit un iubit».“
Soluții
Pregătirea profesorilor, a părinților și a autorităților pentru a vorbi și identifica victime ale abuzurilor este esențială. De asemenea, și legislația trebuie aplicată. „Legea 272 pentru Protecția Copilului spune că, pentru orice măsură de protecție luată pentru un copil, familia, rudele vor fi informate. Legea 678, care este legea de combatere a traficului de persoane, spune că adresa unui centru de asistență trebuie să fie secretă cu bune motive, pentru că traficanții întotdeauna își vor căuta victimele ca să le intimideze și ca să le împiedice în a da declarații și a se întoarce împotriva lor. Dar, dacă avem victime copii și dacă familia este cea care i-a exploatat, așa cum se întâmplă în multe cazuri, ei vor primi o notificare și vor ști exact unde se află copilul lor“, spune Iana Matei, oferind un exemplu pentru legislația prost aplicată în România.
Campanie de informare în școli și licee
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane se vor întâlni cu copiii din şcoli şi licee pentru a le prezenta informaţii preventive, precum şi pentru a le fi oferite materiale educaţionale în cadrul campaniei „Siguranţa ta nu e o joacă!“, de prevenire a traficului de minori şi pornografiei infantile.
„Activităţile de implementare a campaniei vor fi derulate la nivel naţional, atât în mediul urban, cât şi în rural, şi se vor adresa minorilor, în scopul reducerii vulnerabilităţii acestora, precum şi tuturor persoanelor adulte, responsabile pentru siguranţa şi protejarea drepturilor copiilor“, au precizat inițiatorii.
În 2022, un număr total de 234 de persoane sub 18 ani au fost identificate sau notificate sistemului românesc anti-trafic ca victime ale traficului de minori. Cele mai multe victime minore au fost exploatate pe teritoriul României, prin diferite forme de exploatare sexuală, inclusiv obligarea la producerea de imagini/conţinut cu caracter sexual explicit. 168 de minori au fost exploataţi sexual în 2022 sau obligaţi la reprezentări pornografice.
Sechestrate de Loverboy în Italia, salvate de șeful de post din România
Două românce răpite și duse în Italia au fost salvate după ce au reușit sa îi trimită un mesaj de ajutor unui șef de post din Dâmbovița. Mai exact, șeful postului de politie din Hulubești, Dâmbovița, a fost sesizat de o tânără de 20 de ani din localitate, pe o rețea socială, că se află pe teritoriul Italiei și este obligată să se prostitueze. Polițistul a sesizat imediat DIICOT Dâmbovița care a luat legătura cu autoritățile italiene. Ulterior, organele judiciare din Italia au găsit victimele în localitatea Termoli, unde erau obligate să practice prostituția de doi indivizi în vârstă de 37 și 35 de ani. Acestea au mărturisit că au fost agresate și amenințate în nenumărate rânduri.
Potrivit anchetatorilor, tinerele au mers în Italia pentru a găsi un loc de muncă și au fost racolate de cei doi. „Prin intermediul site-urilor online, traficanții au făcut publicitate activităţii de prostituţie din apartamentul din Termoli şi ar fi primit, personal sau prin transfer bancar, contravaloarea serviciilor sexuale, care ajungea chiar și la 1.000 de euro pe zi. Aceștia au fost arestaţi preventiv, pe teritoriul Italiei, iar în România a fost deschis un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane“, se precizează într-un comunicat de presă.
