Un dosar din arhiva Tribunalului Cluj scoate la iveală modul în care un egiptean de la care vameșii au confiscate peste două kilograme de aur (24 de lingouri) a învins Fiscul, obținând restituirea aurului.
Aurul a fost confiscat în martie 2020, când egipteanul încerca să se îmbarce pe o cursă Lufthansa care mergea la Munchen, în Germania. Cele 24 de lingouri de aur, care nu au fost declarate, erau în bagajul de mână al egipteanului, bărbatul declarând ulterior că voia să scoată aurul din România pentru a-l vinde în Germania.
În urma descoperirii făcute, vameșii români i-au aplicat egipteanului o amendă de 5.000 de lei și au dispus confiscarea aurului în cantitate de 2216,74 grame.
Egipteanul a contestat în instanță procesul-verbal prin care a fost amendat și i-a fost confiscate aurul, iar Judecătoria Cluj-Napoca i-a respins cererea menținând sancțiunea.
„S-a constatat că petentul nu a respectat condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare, neputând prezenta autorităţii vamale nici un document care atesta provenienţa sau dreptul de proprietate asupra acestora, nici măcar o autorizaţie care era imperios necesară în vederea scoaterii din ţară a metalelor preţioase cât şi în desfăşuraree activităţii pe care a susţinut-o în faţa organelor de control, respectiv operaţiunea de vânzare a acestor bunuri în Germania”, s-a arătat în sentința Judecătoriei Cluj-Napoca.
Proprietarul lingourilor de aur a atacat hotărârea cu apel, care s-a judecat la Tribunalul Cluj. În cererea de apel, egipteanul a arătat că aurul găsit asupra sa era „aur de investiții”, iar această categorie de aur nu face obiectul legii în baza căruia a fost amendat.
„Legiuitorul a înțeles să excludă aurul de investiții de sub incidența legislației aplicabile metalelor prețioase întrucât acesta are un regim juridic distinct. (…) Aurul de investiții este utilizat exclusiv în scopuri financiare. Regimul aurului de investiții este apropiat de cel al valutelor sau al acțiunilor și al obligațiunilor, dat fiind că acesta este un instrument financiar. Aurul de investiții se comercializează sub forma de lingouri/plachete de aur, marcate cu puritatea aurului și cu sigiliul producătorului. Prețul aurului de investiții se calculează raportat la cotația gramului de aur în raport cu valuta națională, tocmai pentru că lingourile au o puritate foarte mare de 999/1000”, a explicat egipteanul.
Tribunalul Cluj a admis apelul și a anulat procesul-verbal de contravenție arătând că „din probele depuse la dosar rezultă că lingourile de aur ale apelantului se încadrează în prevederile art. 313 alin. 1 lit. a din Codul fiscal, fiind vorba despre lingouri de aur având o puritate de 999 la mie, deci mai mare mare de 995 la mie, precum şi o greutate mai mare de 1 g”.
„În aceste condiţii, dispoziţiile reţinute prin procesul-verbal ca fiind încălcate de către apelant nu erau aplicabile, ceea ce face ca acesta să fie lovit de nulitate. Raţionamentul primei instanţe, potrivit căruia, persoanele care deţin aur pentru investiţii au obligaţii speciale, obligaţii a căror îndeplinire petentul nu a probat-o invocând pro causa aspecte legate de puritatea aurului, este greşit şi stăin de cauză. Faptul că potrivit dispoziţiilor legale, persoanele care deţin aur de investiţii au anumite obligaţii speciale, nerespectarea acestora nu schimbă încadrarea aurului în aur de investiţii sau nu, putând, eventual, atrage alte sancţiuni”, se arată în sentința Tribunalului Cluj, care este definitivă.
Tribunalul a mai subliniat că „nici faptul că apelantul nu a declarat că cele 24 buc de lingouri ar reprezenta ”aur de investiţii” nu prezintă relevanţă juridică, deoarece agentul constatator avea obţigaţia să clarifice acest aspect, pentru a se stabili ce norme legale urmează să fie aplicate”.
„Mai mult, după cum s-a arătat prin cererea de apel, cu ocazia controlului vamal respectiv a întocmirii procesului-verbal de contravenţie, apelantului, cetăţean străin şi nevorbitor de limbă română, nu i s-a asigurat un traducător autorizat, pentru ca acesta să poată să îşi susţină, în cunoştinţă de cauză, un punct de vedere faţă de măsurile dispuse împotriva sa. Acesta aspect nu a fost contrazis de către pârâte.
Tot în acest sens, nu trebuie omis faptul că agentul constatator avea posibilitatea să încadreze corect lingourile de aur în aur de investiţii, deoarece puritatea acestuia este inscripţionată pe fiecare lingou în parte”, au mai arătat judecătorii, care i-au obligat pe vameși să îi restituie egipteanului aurul confiscat.
