Fostul șef al Companiei Naționale Apele Române și al Administrației Naționale a Cimitirelor, în prezent manager în cadrul companiei Electrica, Radu Dumitru și ofițerul de la Protecția Martorilor, Alexandru Dima, au fost reținuți de procurorii DIICOT pentru aderarea la grup infracțional organizat, falsuri și trafic de influență.
Acești se prezentau ca fiind ofițeri SRI și ar fi promis intervenții la instanța supremă a României.
Cei doi vor fi duși la Curtea de Apel București în cursul zilei de vineri unde vor răspunde în fața unui judecător de drepturi și libertăți care va analiza propunerea DIICOT de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor doi.
Radu Dumitru a fost ridicat de anchetatorii DIICOT și dus la audieri, alături de un polițist judiciar de la Oficiul Național de Protecție al Martorilor, pentru pretinse suspiciuni privind implicarea sa în fapte de trafic de influență și aderarea la un grup infracțional organizat, afirmă pentru STIRIPESURSE, surse judiciare.
Potrivit acestora, biroul lui Radu Dumitru din cadrul companiei Electrica a fost percheziționat, la fel ca și mai multe imobile deținute de acesta.
Percheziții au avut loc joi și la sediul ONPM dar și la locuința polițistului Dima Alexandru. Potrivit surselor arătat Dima Alexandru este polițist cu funcție de execuție în cadrul ONPM.
Surse judiciare afirmă despre Radu Dumitru că este un apropiat al fostului primar al Sectorului5, Marian Vanghelie, care este judecat pentru fapte de corupție tocmai legat de modalitatea de numire a directorului de la Administrația Cimitirelor. Este de menționat că numirea pentru care este judecat Marian Vanghelie nu are legătură cu Radu Dumitru.
Anterior celor două funcții Radu Dumitru a avut treceri succesive anterioare pe la Administraţia Cimitirelor, Patriarhie, RATB şi Turism Feroviar.
Implicat în dosar…
Concret, arată procuroii DIICOT, Dumitru ar fi cunoscut la secundă operațiunile nelegale de devalizare a patrimoniului financiar al companiei off-shore de către Raisa Ladin, inițiatoarea grupului infracțional.
Acesta, împreună cu polițistul, ar fi susținut că ei sunt ofițeri de informații ai SRI, că au acces la date și informații și au invățat-o pe femeie cum să ia banii în mod nelegal.
Astfel, în urma activităților de urmărire efectuate în această cauză, a fost extinsă urmărirea penală față de cei doi sub aspectul comiterii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și trafic de influență.
Cu privire la aceștia s-a reținut că, în luna august 2021, au aderat la grupul infracțional organizat având ca scop obținerea prin mijloace frauduloase a sumei de aproximativ 16 milioane de euro. Cei doi suspecți au sprijinit material și moral liderul grupului infracțional organizat prin următoarele tipuri de activități:
-au schimbat sau depus documente la anumite instituții;
-au acordat sfaturi;
-au intermediat legătura dintre membrii grupului;
-au promis că vor influența în mod favorabil factorii de decizie ai unei unități bancare și ai unei instituții, pretinzând în mod mincinos că au calitatea de lucrători în cadrul unui serviciu de informații și dețin conexiuni în mediul politic și bancar.
Cei doi membri ai grupului infracțional organizat au cunoscut caracterul fictiv al contractelor de consultanță, prestări servicii, asociere în participațiune, utilizate pentru a justifica efectuarea transferurilor de fonduri din conturile bancare ale firmei, înlesnind și ajutând la inducerea în eroare și păgubirea unei unități bancare cu suma de aproximativ 11 milioane de euro, diferența de 5 milioane de lei nefiind obținută ca urmare a intervenției procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală care au întrerupt procesarea operațiunilor bancare solicitate de grup.
În schimbul ajutorului acordat, unul dintre cei doi suspecți a primit suma de 2 milioane de euro provenind din fondurile societății prejudiciate.
De asemenea, unul dintre suspecți a pretins că, în calitate de lucrător al unui serviciu de informații (calitate nereală), va interveni la judecători (nenominalizați) pentru a-i determina ca, în schimbul sumei de 60.000 de euro (contravaloarea unui ceas de lux), să dispună punerea în libertate a liderului grupului infracțional organizat.
La sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au fost conduse, în vederea audierii, cele două persoane despre care există suspiciunea că sunt implicate în desfășurarea activităților infracționale.
Dosarul OTP Bank
Laurențiu Ladin, soțul personajului ”Dalida” din serialul Las Fierbinți, alături de mama sa, Raisa Ladin, și alte persoane, printre care și doi avocați, unul din Baroul București și unul din Baroul Tulcea, fac obiectul unei anchete a procurorilor de la DIICOT – Structura Centrală de la începutul lunii mai.
Cei menționați mai sus sunt anchetați pentru devalizarea cu acte false a offshore-ului Paxum Inc Belize, un procesator de plăți implicat într-un dosar penal clasat de Parchetul General și care viza banii rulați prin diferite circuite financiare de oameni din industria videochat-ului din România.
Procurorii DIICOT au cerut atunci arestarea preventivă doar a Raisei Ladin, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 12 mai, că este suficientă măsura arestului la domiciliu față de aceasta, cu interzicerea de a lua legătura cu fiul ei, Laurențiu Ladin.
Ceilalți inculpați din dosar au primit măsura controlului judiciar, printre care și Laurențiu Ladin.
Unul din avocații anchetați de procurorii DIICOT în acest dosar este, Vasile Lămășanu din Baroul Tulcea.
Laurențiu Ladin este acuzat de DIICOT de spălare de bani după ce o parte din banii devalizați de mama sa Raisa Ladin de la Paxum Inc au ajuns la el. Soțul actriței Ecaterina Ladin din serialul Las Fierbinți s-a apărat în fața anchetatorilor spunând că el nu ar cunoaște proveniența exactă a banilor și că doar știa că mama sa trebuie să câștige niște bani, bani din care i-a cumpărat și acestuia o casă.
Ancheta DIICOT stabilit că Raisa Ladin a luat cunoștință că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus pe 16 august 2021 ridicarea măsurilor asiguratorii în dosarul din 2014 în care erau anchetate mai multe persoane fizice dar și offshore-ul Paxum Inc. Belize pentru posibile fapte de evaziune fiscală în legătură cu banii rulați de oameni din industria videochatului din România. Ulterior, dosarul de la Parchetul General avea să fie închis definitiv.
Procurorii DIICOT au stabilit că profitând de împrejurarea că a deținut în trecut calitatea de mandatar (neremunerat) al societății Paxum Inc(în baza procurii din 24.09.2015, certificată prin Apostila nr. 23575 din data de 14.10. 2015 și a procurii din 10.10.2017, certificată prin Apostila nr. 73376 din data de 10.10.2017, întocmite în fața Notarului Public din Statul California) Raisa Ladin a inițiat un grup infracțional organizat în scopul obținerii prin mijloace frauduloase pentru sine și pentru alții a întregului disponibil bancar aflat în conturile companiei offshore Paxum Inc. Belize, deschise la OTP Bank România.
Unul din beneficiarii reali ai offshore-ului Paxum, cetățeanul american Lyudmila Postolnikova a fost audiată la DIICOT și a susținut în fața anchetatorilor că Raisa Ladin nu mai are nicio legătură reală cu Paxum.
Ancheta DIICOT a stabilit că banii au dispărut din contul Paxum INC de la OTP Bank din București ca urmare a unor grave probleme din interiorul băncii.
Relația OTP – Paxum este una veche, cel puțin din 2009. În perioada 2009 – 2016, trei persoane fizice din România implicate în dosarul videochatului au făcut tranzacții prin conturile Romanian Internațional Bank (RIB) și OTP Bank de aproape 300.000.000 de dolari bani redirecționați parțial și în conturile bancare ale Paxum Inc de la alte societăți bancare. La finele anului 2013 RIB a închis unilateral conturile Paxum pentru risc major de spălare de bani.
Surse judiciare spun că instituția bancară a scăpat până acum de posibile probleme penale după ce a formulat un denunț la DIICOT în martie, adică fix cu două luni înainte ca procurorii să facă percheziții în acest dosar: ”Cu privire la plățile aprobate de funcționarii bancari așa cum s-a arătat mai sus, OTP BANK a formulat o sesizare intitulată DENUNȚ, deși din conținutul acestuia rezultă că au fost efectuate plăți din conturile propriului client (PAXUM Inc Belize) în baza unor acte falsificate, situație care generează o obligație de despăgubire față de acesta, având în vedere raporturile juridice născute între clientul unei bănci (titular al unui drept de creanță cu privire la disponibilul bancar existent în conturile proprii) și bancă (gestionar al sumelor de bani aflate în conturile deschise de clienți) și ca atare unitatea bancară menționată are calitatea de subiect pasiv al infracțiunii de înșelăciune”, se arată într-un document judiciar deținut de NewsOnline.ro.
În acest context DIICOT a reținut că prejudiciul ar fi undeva la 70.000.000 de lei: ”Acționând în această modalitate, grupul infracțional organizat a indus în eroare unitatea bancară din România și a determinat factorii de decizie ai acesteia să aprobe în lunile noiembrie și decembrie 2021 plăți în valoare totală de 70.156.151,72 lei, din conturile clientului băncii în conturile membrilor grupului infracțional organizat sau în alte conturi controlate de aceștia”
În același document, se punctează concret și problemele din interiorul OTP Bank ”Cu toate acestea, cu prilejul actualizării datelor clientului PAXUM inc. și a persoanei care a susținut că are ”puterea de a angaja” entitatea, respectiv ##### #####, funcționarii OTP amintiți au acceptat informațiile nereale și înscrisurile falsificate furnizate de sus numita cunoscând caracterul incomplet și neclar al acestora (așa cum recunosc în informările adresate ONPCSB arătate mai sus dar și în plângerea formulată la data de 07.03.2022 în care susțin că funcționarii bancari au verificat pe un website – registrul online al autorităților din California, Statele Unite ale Americii (https://www.sos, ca.qov/notary/), procurile depuse de ##### ##### iar în urma căutării a rezultat că nu există înregistrări ale acestui număr de apostilă, verificare pe care au făcut-o însă după efectuarea plăților de peste ## ### ### USD din conturile clientului PAXUM inc.). Or, în aplicarea art. 11 alin. (1) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 129/2019, instituţiile bancare au obligația de a verifica informaţiile referitoare la clienţi pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obţinut pe cale ilicită, emise de o autoritate oficială dar și din orice alte surse credibile şi independente inclusiv baze de date private care conţin informaţii de la autorităţi publice, autorizaţii de funcţionare, rapoarte de audit, documente fiscale, extrase de cont.
Funcționarii OTP Bank nu numai că au aprobat plățile efectuate din conturile PAXUM inc în conturile unor terțe persoane, dar au acceptat și fragmentarea soldurilor conturilor și transferurile de fonduri între conturile aceleiași persoane, operațiuni specifice spălării de bani”.
