Cum îți poate goli conturile un broker, fără să ai habar. Un angajat al Carpatica Invest și-a țepuit clienții cu 3,5 milioane de lei

Un broker al Carpatica Invest a reușit „performanța” de a-și țepui clienții cu 3,5 milioane de lei, după ce unora le-a falsificat semnăturile, altora le-a creat adrese false de e-mail, iar pe alții pur și simplu i-a prostit să-și lase acțiunile pe mâna lui cu promisiunea că le va „asigura un venit lunar”.

Majoritatea victimelor lui Ștefan Terziu erau persoane despăgubite cu acțiuni la Fondul Proprietatea, în urma a zeci de ani de procese cu Agenția Națională pentru Retrocedarea Proprietăților (ANRP).

Dosarul lui Ștefan Terziu – broker al Societatea de Servicii şi Investiţii Financiare (SSIF) Carpatica Invest SA – a ajuns Curtea de Apel București, după ce acesta a primit pe fond o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu executare pentru înșelăciune și manipularea pieței de capital.

Cum faptele sunt din anul 2011, Ștefan Terziu așteaptă acum decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Instanța Supremă pe chestiunea prescripției. Dacă ICCJ confirmă că România nu a avut legislație pe îmtreruperea prescripției între anii 2018-2022 (așa cum a decis CCR), sunt șanse mari ca brokerul să scape basma-curată.

Din motivarea deciziei de condamnare a Tribunalului București rezultă amplul mecanism prin care brokerul Ștefan Terziu (36 de ani) și-a înșelat clienții cu 3,5 milioane de lei pe vremea când avea doar 25 de ani – o „performanță” demnă de mai bătrânul țepar Cristian Sima, care a pierdut pe bursă banii unor politicieni și vedete din România, apoi și-a luat „zborul”.

În cazul lui Ștefan Terziu diferențele sunt că milioanele nu erau în euro ca în cazul lui Sima, ci în lei, iar brokerul n-a mai apucat să fugă. Mai important, față de cazul lui Sima – în care victimele n-au mai depus plângeri de teamă să nu fie obligate a justifica sumele – în dosarul lui Terziu cei păgubiți l-au dat pe mâna procurorilor.

Cum făcea bani brokerul pe seama clienților, fără știre lor

În motivarea deciziei de condamnare, judecătorul dă detalii cu privire la modul în care Ștefan Terziu își înșela clienții, obținea controlul asupra acțiunilor pe care aceștia le dețineau, le rostogolea pe bursă fără știrea lor, apoi le băga în conturi sume modice.

„Planul infracţional pus în operă de Terziu Ştefan, consta în deposedarea victimelor de acţiuni sau de bani prin tranzacţionarea repetată a acţiunilor, fără să existe dispoziţia prealabilă şi scrisă a titularilor acestora, în scopul creşterii artificiale a valorii unor instrumente financiare neatractive pentru piaţă gen BAZV (S.C. Baza Ateliere şi Transport S.A. Arad), URBI (S.C. Urbis Armături Sanitare S.A. Bucureşti) şi OMEC (S.C. Agromec S.A. Giurgiu), urmată de însuşirea contravalorii acţiunilor din conturile create exclusiv cu acest scop”, se arată în documentul citat.

Teoretic, clientul care avea în portofoliu un număr de acţiuni – de regulă emise de Fondul Proprietatea – se prezenta la societatea de servicii şi investiţii financiare unde formula o cerere de deschidere de cont şi încheia un contract de intermediere care includea mai multe anexe, precum şi alte documente.

Mai departe, clientul putea să dispună:

• Fie să-i fie remisă contravaloarea acţiunilor (client unic)
• Fie ca agentul S.S.I.F. (după caz, agentul delegat) să procedeze din ordinul său scris şi prealabil la vânzarea ori cumpărarea unor acţiuni.

În acest ultim caz, trebuiau specificate clar în ordin: câte instrumente financiare urmau să fie tranzacţionate, simbolul acestora, valoarea lor, data documentului, semnătura agentului şi a clientului.

Practic însă, Ștefan Terziu își păcălea clienții în așa fel încât obținea controlul total asupra portofoliilor lor.

„Relevante sub aspect probator în privința infracțiunii de înșelăciune/complicitate la înșelăciune sunt declarațiile persoanelor vatamate Anghel și ale martorilor audiați în cauza, care au precizat că au semnat ordine de tranzacționare în alb la solicitarea inc.Terziu Stefan, declarațiile martorilor audiați de către instanță (…) din care rezultă, în principal, faptul că, dupa racolarea clienților se întocmeau mai multe înscrisuri notariale prin care inc.Terziu Ștefan sau Terziu Andrei (n.r. – fratele primului) erau împuterniciți să tranzacționeze în numele titularului acțiunilor, tranzacții care nu s-au limitat doar la jocul bursier, ci a fost urmat și de transferul a diferite sume de bani din conturile titularilor în conturile pe care operau frații Terziu, conținutul actelor notariale nefiind adus la cunostinta mandantilor (…). Multe din tranzacțiile efectuate de inculpații Terziu au fost urmate de însușirea de către cei doi a diferite sume de bani”, notează judecătorul.

Adrese false de e-mail deschise pe numele victimelor

De exemplu, inducerea în eroare a unui investitor (A.A.) s-a realizat şi prin efectuarea unor plăţi către acesta, al căror cuantum era modic în raport cu valoarea acţiunilor deţinute de susnumitul, cu precizarea că programarea la plată a clienţilor o făcea tot agentul delegat Terziu Ştefan.

„Astfel, prin ordin de plată, A.A. a încasat în data de 07.11.2011 suma de 25.800 lei, în data de 20.02.2012 suma de 11.790 lei, iar în data de 23.04.2012 suma de 49.990 lei. Încasarea acestor sume de bani fără să existe dispoziţii prealabile din partea persoanei vătămate nu era de natură să-i genereze suspiciuni victimei, de vreme ce la încheierea contractului semnase în alb aproximativ 10 ordine de tranzacţionare aşa cum i-a cerut agentul delegat. Din momentul activării opţiunii vizualizării on-line a contului, sistemul informatic Brokassist nu mai permitea agentului delegat să efectueze operaţiuni de tranzacţionare a instrumentelor financiare pe contul său, până când nu exista dovada confirmării electronice a vizualizării fiecărei operaţiuni în parte. Prin urmare, inculpatul a accesat contul de vizualizare şi a confirmat vizualizarea tranzacţiilor de la adresa I.P. aparţinând lui Terziu Ştefan la domiciliul acestuia, creând în acest mod aparenţa că operaţiunile au fost efectuate de victimă”, se arată în motivare.

Când victima s-a prins că brokerul juca pe bursă acțiunile fără știrea sa, aceasta a depus plângere, însă Ștefan Terziu s-a gândit cum să se „acopere” cu o adresă falsă de e-mail, cu ajutorul căreia a susținut că partea civilă este autoarea tranzacțiilor.

„Fapta inculpatului Terziu Ştefan de a-i determina, cu intenţie, pe inculpaţii Neagu Elena Gabriela şi pe Terziu Andrei ca în data de 02.04.2012 şi 04.04.2012 să creeze adrese de e-mail în numele persoanelor vătămate A.A. şi A.I., respectiv a_a33@yahoo.ro şi a_i@yahoo.com inducând în acest mod reprezentarea falsă că persoanele vătămate au acces on-line la conturile lor şi scutind S.S.I.F. Carpatica Invest S.A. de obligaţia de a comunica titularilor situaţia conturilor respective, adrese care au fost introduse în sistemul informatic al societăţii de tranzacţionare a instrumentelor financiare Brokassist, fiind confirmate ulterior de la adresa I.P., alocată inculpatului toate tranzacţiile efectuate, întruneşte elementele constitutive ale instigării in forma continuata la infracţiunea de fals informatic”, notează instanța.

Mărturia unei femei țepuite de broker după 20 de ani de procese cu statul

Iată ce reiese din mărturia unei femei – o altă victimă a brokerului Ștefan Terziu – care și-a pierdut despăgubirile acordate de stat, după 20 de ani de procese:

• Persoana vătămată B.C.M. a declarat în esență, că deținea acţiuni ca urmare a faptului că moştenise bunuri de la tatăl său, aceasta împreună cu mama sa hotărând să le vândă. Întrucât anterior lucrase la Carpatica ASIG a hotărât să merg la SSIF Carpatica Invest pentru a vinde acţiunile. Astfel, împreună cu mama și fiica sa a mers la biroul din Calea Plevnei unde l-a cunoscut pe Terziu Ştefan.
• Potrivit martorei, totul s-a derulat foarte repede pentru că era sfârşitul anului şi dorea să beneficieze de contravaloarea acţiunilor.Terziu Ștefan le-a făcut un calcul estimativ, rezultând suma de aproximativ 600.000 lei. Aceasta a fost de acord cu suma propusă, martora fiind şomeră la vremea respectivă. Terziu Ștefan le-a prezentat apoi o persoană de sex masculin ca fiind colegul său Andrei, cu care urma să meargă la notarul agreat de ei pentru a încheia nişte procuri necesare vânzării acţiunilor.
• Li s-a explicat de ce erau necesare procurile, însă numai verbal. Au mers la biroul notarial cu maşina persoanei care le-a fost prezentată ca fiind colegul lui Terziu Ştefan. Întrucât a durat destul de mult timp la notariat, nu a mai putut face şi alte operaţiuni, astfel că martora a plecat acasă la Câmpina, rămânând să vorbească la telefon şi să stabilească altă întâlnire în cazul în care va fi nevoie. La momentul respectiv martora i-a lăsat lui Terziu Ștefan toate acțiunile.
• În jurul datei de 6 ianuarie a mers iar la sediul din Calea Plevnei pentru a lua banii, întrucât fusese sunată de Terziu Ştefan. Martora a luat suma de bani şi a mers la bancă pentru a o depune. A mai precizat aceasta că dosarele ANRP au durat 20 de ani şi că starea sa emoţională era deosebită.
• Înainte de a pleca, Terziu Ştefan le-a spus că urmează să primească şi altă sumă de bani aferentă unor acţiuni din alt dosar ANRP. În continuare a arătat că, la niciuna dintre vizitele la biroul din Calea Plevnei nu a semnat vreun un înscris, iar în legătură cu persoană despre care ştia că este colegul lui Terziu Ștefan a aflat că este fratele acestuia în momentul în care a sunat de mai multe ori pentru a întreba când urma să primească şi ultima tranşă de bani.
• Martora a mai precizat că, la propunerea lui Terziu Andrei i-a dat acestuia 40.000 lei pentru a-i juca la bursă. Aceasta a menționat că oferta i s-a părut tentantă pentru că Terziu Andrei a asigurat-o că, în acest mod, ar putea obţine un venit lunar.
• Ulterior acestui moment, în următoarele două luni a primit nişte sume de bani despre care Terziu Andrei i-a spus că reprezintă câştiguri ca urmare a tranzacţiilor la bursă. Nemaiprimind apoi nicio sumă de bani, martora l-a sunat pe Terziu Andrei pentru a-i cerere explicaţii, iniţial acesta i-a răspuns şi i-a invocat mai multe motive, pentru ca apoi să nu-i mai răspundă la telefon.
• Din acest motiv, martora l-a sunat pe Terziu Ştefan care i-a spus să fac plângere la Poliţie pentru că nu este singura persoană în această situaţie. Potrivit martorei, în acel moment a realizat că nu deţine nici un înscris justificativ motiv pentru care a mers la biroul din Calea Plevnei şi a solicitat documentele, inclusiv extrasele de cont. Cu acea ocazie martora a văzut un ordin de plată din contul sau într-un cont deţinut de Terziu Ştefan la Banca Transilvania. Nici ordinul de plată şi nici retragerea de numerar nu erau semnate de aceasta.
• În continuare a precizat că nu înţelege de ce la bancă i s-a permis altei persoane să semneze din moment ce conturile erau ale sale.Din momentul respectiv nu a mai luat legătura cu niciunul dintre cei doi şi a formulat plângeri penale.

Judecătorul reține că Terziu Ştefan a procedat la transferul de fonduri şi instrumente financiare, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni (respectiv din înşelăciune şi manipularea pieţei de capital),în valoare totală de 3.512.215,19 lei, bani pe care i-a dobândit după ce i-a rostogolit alternativ cu instrumentele financiare ale clienţilor prin conturi de tranzacţionare şi prin conturi bancare, atribuindu-le astfel o aparenţă de legalitate, fapt care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de spălarea banilor.