despre găinațul întrelektoal cu franjuri akkademici
Derektorul Inkstitutulu’ di Filalojie bahluiez a’ Akkademiei Romîneze, prof. univ. dr. Bougdan Crețul, tot el însuși și mare prozatore della patria, ne spune că femeile ucrainene despre care scrie el erau / sînt ,, determinate ,,. Ai min Bowgdan, eskiuz mii. Sau Blowgdan, hu năuz ( în poza cu două personagii masculinice vii și unul feminin, de hîrtie, dom’ june derektor kkdemic e ăla cu mîna pusă strategic la locul facerii și desfacerii apelor sale literalnice )
Nuu, băăi ghițălule & filalogu’ nulii, nu erau ,, determinate ,, , englezitule kkdemic de doi lei, erau doar hotărîte, profesor corijent de kko care ej’ tu.
Cum s-ar dzîșe chez nous, la castelu’ CaliBran, iaca, pi ecranili feisbucale, un nou episod din seria La moașă vine un arab, / Cu pene-n dos și în prohab / Și ifose di dom’ Ahab.
Ci sî-i fași, ondulețule savant … tovarășu’ Nicolae Breban-Prozărescu, nembru al Comitetului Central al Partidului Comunist Romîn , îți dă, eventual funcție, da-n traista craniană nu-ți pune. Dăcît magiun dă prune.
În rest, tăt ghini ș’ frumos, o plouat, s-o făcut filalojii, profistorii universitari, cerșetătorii ștangănțifici și derektorii di inkstitut kkdemic, slaba domnulu’, cît popușoii altoiți.
Popușoii din ,, Povestea nulii ,, a lui Creangă. John S. Branch, adica, eskiuz mii. Eskiuzele – mii, și vite – fucklee.
Zi-le, dom’ derector !
Cu determinare, di la tălpi pîn’ la schinare.
Mai Lucian Postu, pe lângă faptul ca ești ieftin mai ești și prost. Tarfele securiste dacă stranuta puțin te-ai făcut mic de tot. Lasă subiectele cu oameni determinați de propria constiinta sa fie eroi, ca te depășește tata. La cât de las ești, mai ești și penibil de frustrat.
Măi anonim cu testicole mentale de parameci, cre’că mama ta o fi fost ieftină etc, de-a produs un asemenea ascarid de net.
Semnează-ți jegul cu numele din cartea de identitate, tenie intestinalo-craniană, și abia pe urmă o să poți fi considerat o maimuță endemică.