Locuitorii Iașului sunt victimele unui război. Orașul trăiește sub invazia lui Mihai Chirica și a clicii sale, declanșate în urmă cu 6 ani, și acum contabilizează pierderile: zeci de autorizații traficate pentru un grup de privilegiați care au făcut în mare viteză zeci de milioane de euro, iar în paralel avem un sistem de urbanism complet blocat, cu întârzieri de ani de zile pentru eliberarea unei autorizații în cazul oamenilor de rând.
https://www.facebook.com/marius.bodea.iasi/videos/996455317968133
Mihai Chirica și acoliții săi au semnat la foc automat edificări false, ilegale, la blocuri construite fără autorizație. Presa a prezentat în ultimii ani cel puțin 10 cazuri. Nimeni nu știe cu adevărat câte sunt de fapt.
La presiunea publică, după doi ani în care USR îi cere imperios publicarea tuturor edificărilor și recepțiilor din ultimii 6 ani, primarul a anunțat că va face acest lucru. Nu s-a ținut de cuvânt. Abia au fost postate pe site-ul Primăriei câteva edificări din 2022. Niciuna din 2018 până în prezent, așa cum a promis.
Acesta este rezultatul concret: un război de cucerire pe care ieșenii l-au pierdut. Iașul, la cheremul unui grup de interese, un plan derulat în trei etape:
1. Autorizări și intabulări pe repede înainte, sfidând legea, pentru un grup de dezvoltatori imobiliari agreați. Aceștia au capitalizat rapid și au creat un pol financiar cu resurse uriașe. Au putut cumpăra decidenți din administrație și din alte instituții ale statului. Au creat o mafie locală care în câțiva ani a destructurat statul, infiltrându-se în politică, având reprezentanți în partide, dar au penetrat și Serviciile și o parte din Poliție, DNA și Parchete.
Grupul a fost identificat prin prezența la cumătria primarului Mihai Chirica și a devenit rapid o falangă financiară a puterii politice, cele două componente depinzând una de cealaltă și având interesul comun al menținerii Puterii. S-a creat fenomenul „stat în stat”, o feudă pe persoană fizică și o oligarhie politico-financiară care a recurs la intimidarea celor neafiliați, a Opoziției și a presei incomode. Practicile au fost de regim mafiot: amenințări, linșaj mediatic, filaj.
2. Discriminarea altor agenți economici din zona imobiliară, prin tratament inechitabil până la blocarea totală a investițiilor. Anumiți competitori au fost blocați, regulamentele au fost desființate, cadrul general (PUG) a fost suspendat, producându-se o alterare gravă a economiei de piață funcționale.
Ce era permis celor agreați era interzis celor din afara grupului de interese. S-a ajuns ca investiții blocate ani la rând să fie vândute în faza de proiect, din disperare, sau ca anumiți competitori să dispară sau să fie alungați din Iași în zonele limitrofe.
Răul concertat făcut anumitor agenți economici, unii chiar de anvergură internațională, este consecința cea mai gravă a acestei administrații de tip oligarhic. Termenul de război economic de care vorbeam la început este real, victimele fiind zeci de companii.
3. Scopul final: acumulările de capital pot deturna alegerile electorale, anulându-le sensul. Cu milioane de euro din autorizări și edificări ilegale poți câștiga orice competiție politică locală. Poți arunca sume uriașe în joc, pui monopol pe presă, cumperi adversari politici, partide-balama, controlezi o luptă inegală în care nu poate exista alt câștigător. Cu bani poți câștiga oricâte scrutinuri, indiferent cât de mult ai încălcat legea și indiferent câte proiecte publice le-ai compromis.
Falanga politico-financiară, în final, anihilează statul de drept. Nu mai există nicio scăpare.
Iașul este un caz unic în România în materie de corupție la nivel de urbanism. În niciun alt oraș din țară nu există atâtea acte de urbanism falsificate, atâtea încălcări ale legii. Nicăieri nu există atâtea cereri de anulare a unor autorizații și procese deschise de ONG-uri, Prefectură sau de asociații de proprietari. S-a ajuns până la distrugerea completă a documentelor oficiale, a înscrisurilor, pentru a șterge urmele, instituind practic anarhia la nivel instituțional. Mihai Chirica este ultimul baron de tip oligarhic rămas încă în funcție.
Consecințele, așa cum am arătat, sunt mult mai grave la nivel social și economic, depășind cu mult sfera urbanismului. Avem două exemple celebre care au fost eradicate în România și care au arătat nivelul nebănuit la care poate ajunge acest tip de cancer politico-financiar.
A existat în ultimii 15 ani mafia imobiliară din județul Ilfov, acaparând Primăriile din jurul Bucureștiului, numind membri ai grupării în partide aflate la Putere, infiltrând oameni în Consiliile Locale și Județean, desființând complet legea și competiția liberă. Când s-a dezvăluit totul, s-a văzut mizeria de neimaginat: finanțări ilegale, bani negri, intimidări, răzbunări de tip mafiot. PSD și-a desființat practic filialele din județul Ilfov, atât erau de compromise.
Fenomenul Mazăre-Constantinescu la Constanța este celebru, fiind copiat la indigo de Mihai Chirica la Iași. Toată Puterea concentrată în mâinile lui Radu Mazăre își trăgea seva din mafia imobiliară și zecile de proiecte din Constanța și Mamaia Nord. Mazăre era un fost ziarist care, la un moment dat, a dat lovitura în politică, dar adevărații rechini erau marii jucători imobiliari din spatele său. Averile acumulate prin distrugerea legilor din urbanism i-au permis lui Radu Mazăre să se erijeze într-unul din marii sponsori ai PSD la nivel național.
Mafia constănțeană ajunsese să aibă arondați 2-3 miniștri, secretari de stat, șefi de agenții naționale sau lideri în structurile de forță – MAI și Servicii. Anumiți conducători de instituții-cheie ajunseseră să se ocupe doar de protejarea intereselor Grupării Mazăre.
Și acest caz răsunător s-a terminat la pușcărie. A mai rămas Iașul în analiză. Prin breșele create se simte duhoarea acestei mafii. Speța Mihai Chirica nu este doar imobiliară. Este despre anularea statului de drept, a economiei de piață și a alegerilor libere. Este un război între oligarhie și sute de mii de ieșeni.
