Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) are programat pe 25 februarie 2022 un nou termen în recursul formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii. Din completul de trei judecători face parte însă și un magistrat a cărui obiectivitate poate fi pusă serios la îndoială.
Carierele soților Barbă, legate de Băsescu și PDL
Judecătorul Ionel Barbă face parte din completul care va judeca pe 25 februarie recursul în dosarul de la ÎCCJ dintre Băsescu și CNSAS. Ionel Barbă este din Arad, la fel ca Florian Coldea, fostul prim-adjunct al SRI, sau Gheorghe Falcă, finul lui Băsescu.
Judecătorul Barbă a fost promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție în timpul regimului Băsescu, în noiembrie 2009. În iunie 2012, a fost numit președinte al Secției de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ, prin semnătura fostului președintele Băsescu. Barbă a înlocuit-o în funcție pe judecătoarea Gabriela Bîrsan, care era anchetată de DNA (ulterior a fost achitată).
Nu doar cariera judecătorului Barbă este legată de Băsescu. În 2009, Lorena Barbă, soția lui Ionel Barbă, a fost numită de conducerea PDL Arad inițial comisar șef adjunct al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor și, ulterior, în 2010, comisar șef al instituției. Filiala PDL Arad era condusă de Gheorghe Falcă, finul lui Băsescu.
Ce spune legea
Potrivit art. 42 din Codul de procedură civilă, judecătorul este considerat incompatibil atunci când există elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa. Chiar dacă un interesul direct în legătură cu obiectul dosarului ar fi greu de demonstrat, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni preciza, într-un aviz adresat Consiliului Europei, că în procesul de înfăptuire a justiției sunt relevante nu doar aspectele care compromit concret independența și imparțialitatea judecătorilor, ci și acele aspecte care știrbesc aparența de imparțialitate.
Soluția legală este dată tot de Codul de procedură civilă, care arată că „judecătorul care ştie că există un motiv de incompatibilitate în privinţa sa este obligat să se abţină de la judecarea pricinii.” În cazul în care judecătorul aflat în incompatibilitate nu formulează cererea de abținere, oricare dintre părți poate cere recuzarea acestuia.
Judecătorul Ionel Barbă face parte din completul C4 de la Secția de contencios administrativ și fiscal de la ÎCCJ, alături de judecătorii Ana Roxana Tudose și Nicolae Gabriel Ionaș.
Istoricul procesului Băsescu vs CNSAS
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – instanţa de fond – a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.
Secţia de contencios de la Instanţa supremă a dispus ca procesul să înceapă abia la 5 noiembrie 2021, la aproape un an şi jumătate după ce a primit dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti.
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.
