Pietonalul Ștefan cel Mare arată ca un imens bâlci care se întinde de la Mitropolie până la Casa Pătrată @ Pentru amenajarea acestuia nu a fost consultat niciun specialist @ Mihai Chirica învârte de ici colea aceleași căsuțele și ghivece cu flori de parcă ar muta mobila la el în sufragerie @ Primăria Cluj Napoca în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România a organizat un concurs de idei, iar cu 10 milioane de euro este amenajată o zonă pietonală în perimetrul a zece străzi @ „Trebuie să facem concursuri de arhitectură. În niciun caz, nu trebuie să decidă o singură persoană (…).Acele căsuțe sunt ostentative, sunt poluatori vizuali. Cum poți să trântești pe axul vizual al Palatului Culturii umbrele sub care se vând cârnați?!”, spune arhitectul Iulian Nicolau, președintele Comisiei de Urbanism din Consiliul Local @ „Cum trebuie să arate un spațiu pietonal și ce trebuie să se petreacă aici?” sau „De ce la Iași tăiem în loc să plantăm?” – sunt întrebări pe care Mihai Chirica nu și le-a pus niciodată @ El nu își pune întrebări, are doar certitudini
Pietonalul Ștefan cel Mare, care ar fi trebuit să fie principala zonă de promenadă și socializare, este de fapt o mare rușine pe obrazului Iașului. Nu este amenajat după vreo regulă și arată ca un imens bâlci. Controversata poartă maramureșeană dintr-un capăt și căsuțele cu umbrele la care se vând produse alimentare de mâna a doua încadrează axul pietonal peste care ar trebui să troneze imaginea Palatului Culturii. Peste drum de Primăria Iași, în fața Mitropoliei, comercianții expun în fața altor căsuțe de lemn papuci de casă, căciuli și ii fabricate în China. Un bâlci în care notă discordantă fac doar două cafenele.
„Primăria trebuie să implice profesioniștii”
Arhitectul Iulian Nicolau, președintele Comisiei de Urbanism din Consiliul Local a oferit câteva repere cu privire la ceea ce înseamnă o zonă pietonală și la modul în care aceasta ar trebui amenajată în funcție de specificul fiecărui oraș.
„Un pietonal este o cale de legătură între două puncte. Cel de la Iași ar trebui extins cel puțin către Piața Unirii. Un pietonal, în primul rând, trebuie să atragă spre socializare, să aibă valențe culturale. Acolo trebuie să se petreacă lucruri atractive. Trebuie să atragi acolo ceea ce este semnificativ pentru oraș. Este o axă centrală care trebuie să fie încărcată de valorile culturale autentice. Trebuie să avem cafenele, repere către muzee.
Primăria trebuie să implice profesioniștii pentru că ei știu ceea ce trebuie implementat acolo. Noi gândim eronat că natura deranjează. Noi am tăiat totul. Veșnicia este în natură, nu în pietre șlefuite de om. Trebuie să recâștigăm umbra. Oamenii se plimbă și se odihnesc la umbră.
Un exemplu pentru ceea ce ar putea să se întâmple pe pietonal este teatrul pe butoaie pe care îl făcea Horațiu Mălăele în București. Dar asta este o părere, o opinie…
Trebuie să facem concursuri de arhitectură. Dacă nu avem bani să facem astfel de concursuri, mai bine lăsăm așa. Dar, în niciun caz, nu trebuie să decidă o singură persoană cum trebuie să arate pietonalul.
Nu trebuie să trăim doar după exemple. Plăcerea pe care o oferim noi ieșenii trebuie să ne aparțină. Oradea are ce să prezinte din punct de vedere arhitectural. La noi este mai greu, deoarece pe o parte este Casa Pătrată, iar pe cealaltă parte o școală monument istoric. Mai departe, avem Casa Cărții pe o latură, iar pe cealaltă latură biserica Trei Ierarhi”, explică consilierul USRPLUS Iulian Nicolau.
„Trebuie să scăpăm de vegetația la borcan. Trebuie să plantăm din nou”
Arhitectul ieșean explică de asemenea faptul că pe pietonalul Ștefan cel Mare ar trebui reamenajat, dar și regândit din punct de vedere al funcționalității, al tipului de comerț care se desfășoară în această zonă.
„Poarta maramureșeană este o „impietate” din punct de vedere cultural, dar și urbanistic. Primarul folosește obsesiv tricolorul. Mi-e teamă că vom găsi tricolorul și pe coșurile de gunoi alături de stema Casei Regale.
Comerțul este important pentru pietonal. Este normal să-ți satisfaci micile plăceri, să bei o cafea. Dar să vinzi ii chinezești, este de prost gust. Dacă vrei să dai valoare, vinde o ie 
românească, expune produse autentice. Nu spun că este greșit să vinzi vată de zahăr pe băț, să vinzi un suc artizanal sau unul produs industrial, dar ceea ce se întâmplă acum, este poluare vizuală. Acele căsuțe sunt ostentative, sunt poluatori vizuali. Cum poți să trântești pe axul vizual al Palatului Culturii umbrele sub care se vând cârnați?!
Trebuie să scăpăm de vegetația la borcan. Trebuie să plantăm din nou și să scăpam de acele conserve cu flori”, a mai adăugat Nicolau.
Concursuri de idei și proiecte unitare la Cluj și Oradea
Șefii administrației municipiilor Cluj Napoca și Oradea au acordat o atenție deosebită pentru amenajarea zonelor pietonale, conștienți fiind de faptul că acestea cresc potențialul turistic al orașelor și confortul populației, dar de faptul că diminuează semnificativ efectele poluării în zonele urbane.
Municipalitatea din Cluj Napoca a organizat un concurs de idei pentru amenajarea zonei pietonale care se întinde pe o arie delimitată de zece străzi.
Zona Koglniceanu a făcut obiectul unui concurs de soluții organizat de Primărie în parteneriat cu Ordinul Arhitecților și câștigat de Mossfern, firma arhitectului Arnol Makalik.
Potrivit proiectului Mossfern, în centrul Clujului vor apărea pe una dintre cele mai frumoase străzi din Cluj, două zone exclusiv pietonale (una între Universității și Emanuel de Martonne și cealaltă între Herman Oberth și Gal Gabor) gândite în așa fel încât oamenii să își dorească să utilizeze pietonal spațiul în detrimentul mașinilor. Urmează să dispară locurile de parcare, demarcația între trotuare și carosabil, se va reorganiza vegetația dar și mobilierul urban.
În cifre, pe aceste artere urmează să se contabilizeze 240 de arbori la finalul lucrărilor, o suprafață cu iarbă înaltă, locuri de parcare pentru mașinile electrice și doar 11 locuri de parcare din cele 134 care există în prezent.
În același timp, pe parcursul anului trecut, edilii din Oradea au plusat și au alocat diverse finanțări inclusiv pentru reabilitarea fațadelor clădirilor din Ansamblul Urban – Centrul Istoric Oradea. Aceste lucrări au fost realizate în paralel cu cele de extindere a zonei pietonale.
Ce înseamnă străzi pietonale. Exemple din totae colțurile lumii
Strøget (Copenhaga)
Se cunoaște faptul că Strøget este cea mai lungă stradă comercială din lume, artera tăind centrul capitalei Danemarcei pe o distanță de 1,1 kilometri. Zona pietonală aferentă este mult mai largă, însă, cuprinzând străduțele din jurul ei. Strøget include un amestec de magazine și buticuri, de la branduri de lux, precum Hermès și Prada, la arhicunoscutele lanțuri de magazine Zara și H&M. De asemenea, Strøget e renumită pentru artiștii stradali care o populează și pe care adeseori îi întâlnești în Piața Amagertorv.
Strada Pisicii – Tokyo
Întinsă pe circa 0,8 km, între cele două mari cartiere comerciale ale capitalei Japoniei, Harajuku și Shibuya, Cat Street e o arteră pietonală marcată de vitrinele magazinelor colorate, de cafenele și restaurante elegante. Denumită cândva Kyu-Shibuya-gawa Yuhodoro (Vechiul bulevard pietonal al râului Shibuya), strada este cunoscută acum drept paradisul tinerilor hipsteri din Tokyo, noul nume provenind de la podiumul de defilare la prezentările de modă (catwalk).
Rue du Petit-Champlain (Québec, Canada)
Denumită după Samuel de Champlain, cel care a fondat orașul Québec în anul 1608, această stradă istorică din Centrul Vechi a definit primul cartier comercial din America de Nord. Pe această stradă se ajunge după ce urci cele mai vechi scări ale orașului, construite în 1635 și cunoscute sub numele de scările gâtului rupt. Pe lângă magazinele de artizanat și galeriile de artă, Rue du Petit-Champlain își atrage vizitatorii cu arta stradală, care include o celebră pictură murală ce prezintă istoria cartierului începând cu secolul 17.
Strada Florilor (Curitiba, Brazilia)
Cunoscută sub numele Rua das Flores sau Rua XV de Novembro, Strada Florilor și-a luat numele de la grădinile și amenajările florale făcute de-a lungul ei. Loc de întâlnire, centru comercial și cartier istoric – acestea sunt principalele caracteristici ale străzii pietonale care este iubită deopotrivă de localnici și turiști și care abundă în mărfuri braziliene și decorațiuni „verzi”. Curitiba este capitala statului Parana, aflat în sudul Braziliei, iar Strada Florilor este pietonală încă din anul 1972.
