Trimis în judecată pentru o evaziune record de 500.000 euro, notarul Mihai Șuleap a scăpat de pușcărie, dar și de plata prejudiciului cu ajutorul funcționarilor ANAF, care fie au „ținut de șase”, fie au dat examenul incompetenței supreme @ La finalul lui 2017, Șuleap a fost condamnat de Curtea Supremă la 3 ani de închisoare, cu suspendare, pentru evaziune fiscală @ Un an mai târziu, Curtea Supremă a admis recursul în casație al fostului notar hotărând achitarea definitivă pe latura penală și lăsarea nesoluționată a laturii civile @ În iunie 2019, ANAF a început să mimeze că încearcă să recupereze banii, inițiind un proces împotriva BNP Mihai Șuleap @ Numai că, la data depunerii cererii de chemare în judecată, BNP Mihai Șuleap își încetase activitatea și chiar ANAF trebuia să știe că BNP Mihai Șuleap era suspendat din punct de vedere fiscal încă din 30 aprilie 2014 @ Șirul bâlbâielilor suspecte ale funcționarilor statului nu se oprește aici: documentele de executare au fost trimise de AJFP la o adresă greșită
Ticăloșia sau incompetența funcționarilor Direcției Finanțelor Publice Iași lasă găuri semnificative în bugetul statului. Peste 1,8 milioane de lei nu mai pot fi recuperați la bugetul de stat din cauza unor greșeli, voite sau nu, comise de către reprezentanții Fiscului ieșean. Tribunalul Iași arată negru pe alb cum reprezentanții Finanțelor l-au făcut scăpat pe fostul notar Mihai Șuleap pentru o datorie de 1.809.870 lei față de bugetul de stat. Două litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată scot la iveală detalii care arată un șir de greșeli grave comise de reprezentanții Finanțelor ieșene.
Prejudiciul statului, 500.000 de euro
În iunie 2019, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași (AJFP) a inițiat un proces împotriva BNP Mihai Șuleap solicitând plata sumei de 1,8 milioane lei reprezentând impozite și contribuții reținute la sursă și nevirate la bugetul de stat în termenul legal. Reprezentanții Finanțelor au precizat că în perioada 25.01.2010-25.05.2012, notarul Mihai Șuleap a reținut la sursă impozite și contribuții sociale în valoare de 1.577.399 lei, la care s-au adăugat penalități în sumă de 701.468 lei. Procurorii DNA l-au acuzat pe Mihai Șuleap de evaziune fiscală prin neplata către ANAF a sumelor reținute la sursă ca impozit și contribuții sociale, aducând astfel un prejudiciu de aproximativ 500.000 de euro statului român. La finalul lui 2017, Șuleap a fost condamnat de Curtea Supremă la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru evaziune fiscală. Însă, un an mai târziu, Curtea Supremă a admis ulterior recursul în casație al fostului notar hotărând achitarea definitivă pe latura penală și lăsarea nesoluționată a laturii civile, motiv pentru care Finanțele ieșene au solicitat Tribunalului Iași pronunțarea unei sentințe în vederea recuperării prejudiciului creat.
ANAF a dat în judecată un „mort”. Biroul Notarial nu mai exista din 2014
Deși în aparență, funcționarii Finanțelor par să își fi îndeplinit corect atribuțiile, sentința pronunțată de judecătorii de la Tribunalul Iași arată comiterea unor greșeli foarte grave. Potrivit documentelor, AJFP a inițiat demersul în justiție împotriva Biroului Notarial Public Mihai Șuleap. Numai că, la data depunerii cererii de chemare în judecată, BNP Mihai Șuleap își încetase activitatea. Avocații fostului notar explică instanței faptul că BNP Mihai Șuleap este suspendat din punct de vedere fiscal încă din 30 aprilie 2014, iar din vara ianuarie 2018 i-a fost retrasă calitatea de notar public printr-un ordin al ministrului Justiției și că AJFP a fost informată în mod oficial despre acest fapt. Deși reprezentanții AJFP aveau posibilitatea ca la primul termen de judecată să îndrepte această eroare și să se îndrepte împotriva persoanei fizice Mihai Șuleap, acest lucru nu s-a întâmplat. AJFP a solicitat modificarea cererii în mod formal mult mai târziu, însă solicitarea a fost respinsă de judecători ca fiind tardivă.
Avocații lui Șuleap au defilat în instanță
Greșeala reprezentanților ANAF a fost una fatală. Avocații lui Șuleap au invocat excepția lipsei capacității procesuale deoarece BNP Mihai Șuleap nu mai există, motiv pentru care judecătorii i-au dat dreptate. Pe 18 februarie 202, Tribunalul Iași a respins cererea Finanțelor ieșene întrucât a fost formulată împotriva unei persoane greșite.
„Capacitatea procesuală constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual. Reclamanta ( n.r.- AJFP IAȘI) a formulat cererea de chemare în judecată având ca obiect acțiune în pretenții, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Notarial Public Șuleap Mihail. Conform art 47 din statutul U.N.P.R. Biroul notarului public și societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice. Astfel , instanța retine ca biroul notarial public nu are personalitate juridica, iar, răspunderea civila a notarului public poate fi angajata, în condițiile legii civile, pentru încălcarea obligațiilor sale profesionale, atunci când acesta a cauzat un prejudiciu. Întrucât reclamanta a formulat acțiunea în contradictoriu cu o entitate fără personalitate juridica, iar notarul public, reprezentantul entității si-a încetata activitatea- conform certificatului înaintat de camera notarilor, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 36 teza I C. proc. civ. prevede că legitimarea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, instanța va admite excepția si va respinge cererea de chemare in judecată”, se arată în motivarea sentinței.
Doi ani pierduți în care reprezentanții AJFP nu au făcut nimic pentru a îndrepta eroarea inițială și pentru a recupera cei 1,8 milioane de lei datorați de notar bugetului de stat.
ANAF a greșit și adresa
Însă lanțul greșelilor nu se oprește aici. AJFP a mimat în continuare dorința de recuperare a banilor și a emis mai multe somații și titluri executorii pe numele BNP Mihai Șuleap. Și acest acte au fost contestate de notar în instanță folosindu-se de alte grave erori comise de Fisc. Șuleap invocă în fața instanței că documentele de executare au fost trimise de AJFP la o adresă greșită și că nu a fost respectată procedura legală de comunicare. Totodată avocații notarului susțin că titlurile executorii emise de ANAF sunt ilegale, motivând că datoriile invocate nu există.
„Sumele cuprinse în documentele fiscale contestate nu sunt datorate, iar titlurile executorii nu sunt valabile câtă vreme acestea decurg sau fac parte din creanțele care fac obiectul dosarului 4022/99/2019 aflat pe rolul Tribunalului Iași, cu privire la care Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că nu reprezintă creanțe fiscale, ci ar trebui recuperate de AJFP Iași pe calea dreptului comun. Suntem în realitate în fața unei executări pe niște sume care nu sunt accesorii ale unei creanțe fiscale, deci nu pot primi protecția acordată de Codul de Procedură Fiscală creanțelor fiscale”, se arată în cererea de chemare în judecată.
A intervenit prescripția
Deși pare ireal, avocații lui Șuleap folosesc evaziunea fiscală drept argument pentru a scăpa de plata dărilor către bugetul de stat. Apărătorii notarului cer judecătorilor să constate că datoria provine dintr-o faptă ilicită, nefiind o creanță fiscală, și prin urmare dreptul Finanțelor de a pretinde acești bani este prescris. ”Față de soluția pronunțată de ICCJ în recursul în casație, urmează să rețineți că ne încadrăm pe drept comun – fiind o creanță derivată dintr-o faptă ilicită, și nu o creanță fiscală – fiind evident depășit termenul de 3 ani prevăzut de lege. Spre deosebire de situația creanțelor fiscale – unde există prevederi specifice de suspendare întrerupere a prescripției – vă rugăm să observați că în materia dreptului comun astfel de întreruperi nu sunt aplicabile, ceea ce face ca în speță prescripția să se fi împlinit mult înaintea punerii în executare a titlului executoriu.” precizează avocatului lui Șuleap.
Rareș Neamțu
