Sectorul cultural independent ieșean solicită 1% din Bugetul general al Municipiului Iași și spații pentru sedii și desfășurarea activităților
Afectați de pandemia declanșată de virusul SARS-CoV-2, dar și de subfinanțarea cronică din ultimii 14 ani, peste 70 de ong-uri culturale, artişti și lucrători culturali ieșeni adresează, deopotrivă primarului Municipiului Iași, Mihai Chirica, şi Consiliului Local, o Scrisoare deschisă prin care solicită alocarea unui minim 1% din Bugetul general al Municipiului Iași pe anul 2021 și spații gratuite pentru sedii și desfășurarea activităților.
În Scrisoarea deschisă, lucrătorii culturali din sectorul independent ieșean subliniază că subfinanțarea cronică a acestuia, în raport cu alte orașe de dimensiuni asemănătoare, sau chiar mai mici decât Iașul; lipsa spaţiilor de desfășurare a activităților (în special cele de creaţie, producție și de reprezentare/expunere/performare); lipsa mijloacelor financiare de a închiria și de a menține funcționale puținele spaţii care au existat; neimplicarea sponsorilor locali în susținerea activităților de creație, producție, cercetare și educaționale (aceștia fiind interesați mai mult de susținerea activităților evenimențiale – festivaluri – implicarea lor fiind, de asemenea, foarte redusă); dezinteresul instituțiilor publice de cultură locale de a participa la proiecte colaborative sau de coproducție, parteneriatul fiind interpretat frecvent ca un contract de prestare a serviciilor de închiriere, în urma căruia spațiile și logistica sunt oferite operatorilor culturali independenți doar contra cost; au adâncit sectorul cultural independent, de la an la an, în criza fără precedent în care se află acum, fiind amenințat cu dispariția.
De asemenea, în Scrisoarea deschisă este prezentată situația finanțărilor nerambursabile, în intervalul 2007- 2020, alocate de Primăria Municipiului Iași în baza Legii 350/2005, precum și o analiză comparativă din care reiese că în prezent Municipiul Iași alocă culturii independente un procent de doar 0,04 %, comparativ cu: Cluj Napoca 0.88%, Sibiu 0.90%, Tg. Mureș 0.30%, Brașov 0.25%, Constanța 0.17%. Analiza comparativă a fost efectuată în urma informațiilor oferite de site-urile primăriilor orașelor mai sus menționate și ale mass-media, dar și în baza următoarelor criterii: orașe de dimensiuni comparabile cu ale Iașului, din punct de vedere social, economic și al densității; orașe considerate drept centre universitare importante, cu universități de artă sau cu departamente și secții vocaționale în cadrul universităților; orașe considerate, în Barometrele de Consum Cultural, cu o vitalitate culturală mult mai ridicată decât Iașul.
Scrisoarea deschisă întrunește peste 160 de semnături, fiind susținută de nume de referință în domeniile, teatru, film, coregrafie, arte vizuale, Radu Jude, Dan Perjovschi, Radu Afrim, Marius Manole, Katia Pascariu, Nona Șerbănescu, Mihai Mihalcea și mulți alții; organizații și artiști importanți din București, Cluj și Timișoara, care au colaborat în diverse proiecte cu sectorul independent ieșean cum ar fi Art Encounters – Timișoara, Centrul Cultural Clujean – Cluj Napoca, Centrul Național al Dansului – București, Fabrica de Pensule – Cluj Napoca și multe altele, precum și de artiști care au părăsit Iașul din cauza lipsei de perspectivă și care s-au stabilit în alte orașe ale țării sau în străinătate.
Scrisoare deschisă către Primăria și Consiliul Local al Municipiului Iași
Domnule Primar,
Stimate doamne și stimați domni consilieri locali,
Luând în considerare consultarea publică în vederea elaborării proiectului Bugetului local pentru anul 2021, precum și consultările avute cu membrii Comisiei Social-Culturală, Învățământ, Culte și ONG din cadrul Consiliului Local Iași;
Având în vedere că sectorul cultural independent ieșean a fost precarizat și fragilizat încă din perioada antepandemică, situația din Iași distingându-se de cea națională prin inconsistența și discontinuitatea suportului oferit de autoritățile locale;
Vă solicităm creșterea finanțării publice pentru artă și cultură, respectiv a fondurilor destinate sectorului cultural independent ieșean și spații pentru sedii și desfășurarea activităților.
Prin „sector cultural independent” ne referim atât la comunitatea de organizații culturale neguvernamentale neafiliate unor instituții publice de cultură, cât și la artiști din diverse domenii, curatori, teoreticieni, educatori culturali, manageri culturali și de proiect, producători, tehnicieni de sunet și lumini, relații publice, etc., în majoritate absolvenți ai învățământului superior vocațional, care activează în acest sector.
Munca lucrătorilor culturali din sectorul cultural independent este organizată și se desfășoară pe bază de proiect, fiind sprijinită, în mare majoritate, din surse publice, prin finanțări nerambursabile, dar și din donații sau din surse private (sponsorizări), resursele adunate din acest sector fiind, în mare parte modice, deoarece firmele private sunt interesate, în mod special, de susținerea proiectelor de tip evenimențial, respectiv festivaluri.
Prin urmare, „sectorul cultural independent” este definit, în principal, prin modele economice non-profit și, de cele mai multe ori, non-comerciale, condiție impusă frecvent atât de specificul activităților, cât și de regulamentele locale de finanțare nerambursabilă.
De asemenea, lucrătorii din sectorul cultural independent nu beneficiază de loc de muncă și venit stabil; asigurări sociale de sănătate și pensie; contracte de muncă; sprijin pentru participarea la cursuri și specializări profesionale; spații de producție și prezentare, astfel încât artiștii și structurile culturale independente să-și poată defini pe termen mediu și lung propria agendă creativă și de cercetare artistică, și să se poată angaja într-o muncă de creație sistematică și productivă.
Astăzi, sectorul cultural independent ieșean se află într-o criză fără precedent, atât din cauza pandemiei declanșată de virusul SARS-CoV-2, dar și din cauză că, cel puțin în ultimii 14 ani, autoritățile locale nu s-au implicat suficient în susținerea și dezvoltarea acestuia, criza pandemică exacerbând de fapt impasul în care se afla acesta înainte de pandemie.
Subfinanțarea cronică a acestui sector, timp de ani de zile, în raport cu alte orașe de dimensiuni asemănătoare, sau chiar mai mici decât Iașul; lipsa spaţiilor de desfășurare a activităților (în special cele de creaţie, producție și de reprezentare/expunere/performare); lipsa mijloacelor financiare de a închiria și de a menține funcționale puținele spaţii care au existat; neimplicarea sponsorilor locali în susținerea activităților de creație, producție, cercetare și educaționale (aceștia fiind interesați mai mult de susținerea activităților evenimențiale – festivaluri – implicarea lor fiind, de asemenea, foarte redusă); dezinteresul instituțiilor publice de cultură locale de a participa la proiecte colaborative sau de coproducție, parteneriatul fiind interpretat frecvent ca un contract de prestare a serviciilor de închiriere, în urma căruia spațiile și logistica sunt oferite operatorilor culturali independenți doar contra cost; toate acestea au adâncit sectorul cultural independent, de la an la an, în criza fără precedent în care se află acum.
În acest context, e un paradox faptul că pentru licenţierea unui student din învăţământul superior vocaţional efortul financiar al Statului este de cinci ori mai mare decât pentru un student al unei facultăţi de profil umanist, economic, tehnic, etc., ca apoi șansele de realizare profesională ale acestuia să fie nule, din cauză că organigramele instituțiilor culturale de stat sunt pline, iar sectorul cultural independent ieșean, care ar trebui să absoarbă cei mai mulți absolvenți, nu se poate constitui ca o alternativă la cel instituţionalizat întrucât la nivel local nu există practic nici o facilitate de dezvoltare reală a acestui sector. Această situație pune într-o lumină degradantă atât condiţia artistului, acesta fiind asimilat grupurilor sociale vulnerabile şi de risc, cât şi instituţiile de învăţământ de profil, acestea fiind asociate cu „fabricile de şomeri de lux”. În rapoartele periodice ale Oficiului de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat, România înregistrează cel mai scăzut procent de ocupare în domeniul culturii, comparativ cu celelalte ţări europene, iar Iașul, al doilea oraș după capitală, contribuie consistent la acest clasament.
Cu toate acestea, proiectele culturale inițiate de sectorul cultural independent au fost și sunt relevante pentru Iași pe mai multe paliere socio-culturale: au dezvoltat dialogul cultural cu artiști de renume de la nivel național și internațional, contribuind astfel la internaționalizarea orașului; au structurat activități culturale variate pentru diverse categorii de public, dezvoltând totodată și un public nou; au desfășurat proiecte și programe inovatoare care au compensat oferta instituțiilor publice; au propus dezvoltarea de politici culturale; au oferit acces la reprezentare și educație culturală pentru categorii sociale defavorizate și de risc; au creat cadre de intervenție socială cu rol în dezvoltarea unor comunități; au realizat studii de cercetare iar, în situația de față, sectorul cultural independent a fost unul dintre puținele sectoare care, prin mutarea activităților în online, a venit cu o ofertă culturală amplă: producție de spectacole, concerte, expoziții, lansări de carte, ateliere critice și de creație, dezbateri, destinată atât publicul larg, cât și clasei creative aflată în izolare.
De asemenea, operatorii culturali independenți au conceput o serie de evenimente notabile care, prin structură şi conţinut cultural, au poziţionat Iaşiul în avangarda culturală, multe dintre acestea fiind evenimente unicat pe scena culturală naţională, Bienala de Artă Contemporană „Periferic”(Asociația Vector), Festivalul Internaţional “NewJazz Festival”(Asociația Compania FaPt), Festivalul de Teatru Neconvenţional “ArtForum Fest”(Asociația Compania FaPt), Festivalul de Teatru Studențesc “ContemporanIS”(Asociația Contemporanis), Festivalul Internațional de Muzică Electronică și Arte Vizuale “ElectroLive Session”(Asociația Compania FaPt), Festivalul de Teatru și Artă Performativă “Perform” (Asociația Artes), “Re-Generator” Micro-festival de Arte Performative (Centrul Multimedia Teatru Fix), Festivalul Internațional de Film Documentar “Cinema Politica” (Asociația Compania FaPt), Bienala de Fotografie Contemporană şi Imagine Dinamică “Camera Plus” (Centrul de Fotografie Contemporană) și multe altele, care s-au lovit de indiferența administraţiei locale față de dezvoltarea lor, iar susţinerea necesară, nefiind compensată nici de sponsorii locali, a dus la dispariţia acestora, ele fiind înlocuite ulterior cu evenimente sub nivelul standardului pe care organizatorii din sectorul cultural independent au reuşit vremelnic să-l impună. Dacă aceste evenimente ar fi beneficiat de susţinerea meritată și necesară, Iaşul ar fi fost acum un oraş cu un cuvânt greu de spus la nivel naţional şi chiar internaţional.
Astăzi însă, reputata precaritate a acestui sector și vulnerabilizarea sa extremă, cauzată de pandemia declanșată de virusul SARS-CoV-2, pune în discuție mai degrabă problema dispariției, decât cea a supraviețuirii acestuia.
Întrucât Consiliul Local al Municipiului Iași este unul nou-ales, vă aducem în atenție faptul că bugetul anual alocat culturii independente, atât în decursul anilor, cât și în prezent, a fost și este foarte redus și diferă considerabil față de bugetele alocate de către consiliile locale ale altor orașe din țară, de dimensiuni asemănătoare, sau chiar mai reduse decât Municipiul Iași din punct de vedere socio-economic.
Prin urmare, vă prezentăm mai jos situația finanțărilor nerambursabile alocate sectorului ong, din 2007 până în 2015, pentru toate domeniile (social, tineret, educație, cultură), iar din 2016 până în 2020, domeniului cultură.
|
ANUL |
TOTAL Fonduri nerambursabile alocate/Legea 350 (social, tineret, educație, cultură) LEI |
SURSA
|
|
|
|
|
|
0 |
1 |
2 |
|
2007 |
200.000
|
|
|
2008 Iași 600 |
440.000 an aniversar
|
|
|
2009 |
84 500
|
|
|
2010 |
50.000
|
|
|
2012 |
100.000
|
|
|
2013 |
0 |
0 |
|
2014 |
0 |
0 |
|
2015 |
150.000
|
|
|
ANUL |
CULTURĂ Total fonduri nerambursabile alocate/Legea 350 LEI |
SURSA
|
|
2016 |
300.000 |
Pe site-ul primăriei lipsește acest anunț. |
|
2017 |
144.000
|
Pe site-ul primăriei lipsește anunțul, suma fiind luată din hotărârea de adjudecare. |
|
2018 |
236.640
|
|
|
2019 |
400.000
|
|
|
2020 |
400.000
|
De asemenea, vă prezentăm o analiză comparativă a bugetelor locale alocate în anul 2020, domeniului cultural, de către consiliile locale prin programe de finanțare nerambursabilă în baza Legii 350/2005 și care reflectă importanța strategică acordată de către fiecare oraș acestui domeniu.
Analiza comparativă a fost efectuată în urma informațiilor de pe site-urile primăriilor și mass-media, precum și în baza următoarelor criterii: orașe de dimensiuni comparabile cu ale Iașului, din punct de vedere social, economic și al densității; orașe considerate drept centre universitare importante, cu universități de artă sau cu departamente și secții vocaționale în cadrul universităților; orașe considerate, în Barometrele de Consum Cultural, cu o vitalitate culturală mult mai ridicată decât Iașul.
|
PRIMĂRII CONSILII LOCALE
|
CULTURĂ Fonduri nerambursabile total alocate/Legea 350 LEI |
BUGET GENERAL LEI
|
% din BUGETUL GENERAL
|
NR. LOCUITORI de domiciliu municipiu |
ALOCARE CULTURĂ cap de locuitor LEI
|
|
|
|
|
|
|
|
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
CLUJ NAPOCA |
14.790.000 |
1.688.301.000 |
0.88 |
324.576 |
45.57 |
|
TIMIȘOARA |
14.000.000 |
2.200.000.000 |
0.63 |
306.342 |
45.70 |
|
SIBIU |
7.000.000 |
781.930.000 |
0.90 |
169.056 |
41.41 |
|
BRAȘOV |
2.000.000 |
816.000.000 |
0.25 |
289.122 |
6.92 |
|
CONSTANȚA |
1.500.000 |
888.000.000 |
0.17 |
283.872 |
5.28 |
|
TG. MUREȘ |
1.250.000 |
418.000.000 |
0.30 |
134.290 |
9.31 |
|
IAȘI |
400.000 |
1.035.000.000 |
0.04 |
387.103 |
1.03 |
Ca mențiune, dăm ca exemplu Municipiul Sfântu Gheorghe, cu mult mai mic decât Iașul, cu o populație de 62.370 locuitori, cu un Buget general de 149.244.950 lei și care alocă prin programul de finanțare nerambursabilă dedicat culturii (Legea 350), suma de 450.000 lei (cu 50 000 lei mai mult decât alocă Iașul), adică 0,30% din bugetul general, care se reflectă în alocarea a 7,22 lei/cap de locuitor pentru cultură.
Așadar, în urma celor prezentate mai sus, vă solicităm următoarele:
Pentru a reduce acest decalaj atât de mare și pentru a apropia orașul Iași de vitalitatea culturală a celorlalte orașe, cunoscut fiind faptul că dinamismul cultural contribuie substanțial la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, este necesară, în primul rând, o infuzie de fonduri pentru a restabili viabilitatea sectorului cultural independent căruia, în prezent i se alocă doar 0,04% și pentru care noi solicităm alocarea unui minim 1% din Bugetul general al Municipiului Iași pe anul 2021.
Creșterea procentului bugetar pentru susținerea proiectelor și activităților realizate de sectorul cultural independent în beneficiul public ar putea contribui și la actoivarea unui mecanism de co-finanțare a producției culturale locale (luând în considerare faptul că susținerea cu un singur RON poate atrage cel puțin alți 9 RON).
Rata absorbției de fonduri nerambursabile naționale și internaționale adecvată unui oraș de dimensiunea Iașiului este determinată și de asigurarea co-finanțării obligatorii solicitate ONG-urilor. Un exemplu de bună practică în sensul acesta sunt institutele culturale (Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German) ale diferitelor state europene care oferă acest sprijin în limitele specificului fiecăruia. Atragerea de fonduri nerambursabile în domeniul cultural și nu numai, impune o contribuție proprie de cel puțin 10%, resursă inexistentă în acest moment. O organizație poate aplica cu succes pentru mai multe finanțări acordate prin programe naționale și europene. Procentul aferent contribuției proprii sau din alte surse se multiplică proporțional cu numărul de aplicații. Prin urmare, din punct de vedere al strategiilor naționale și europene, sprijinul din partea autorităților locale, printr-un mecanism de co-finanțare transparent, previzibil și corelat cu sesiunile de finanțare de tip AFCN ș.a. ar trebui să conducă la dezvoltarea sectorului cultural independent ieșean și implicit a comunității locale. Astfel, 1 leu cheltuit din fondurile locale poate aduce înapoi în comunitate până la 9 lei.
Prin urmare, din procentul de 1% din bugetul general propunem alocarea unui fond de 1 milion de leidisponibil pentru asigurarea co-finanțării, care să poată fi accesat de organizațiile capabile să atragă fonduri naționale, regionale sau europene, în urma unei proceduri transparente, mediatizate pe mai multe canale de diseminare a informației (nu doar website-ul Primăriei Iași, conform art 16, al(1) din L350/ 2005). De asemenea, sumele rămase disponibile în acest fond, la final de an, recomandăm a fi redirecționate către bugetul alocat pe Legea 350/2005.
Alături de subfinanțarea cronică, lipsa spațiilor de desfășurare a activităților a contribuit substanțial la starea de colaps în care se găsește astăzi sectorul cultural independent. Cele prezentate mai sus pun în evidență faptul că restabilirea viabilității acestuia și dezvoltarea capacității organizaționale/instituționale nu poate avea loc fără existența unor spații fizice în care acestea să își poată desfășura activitățile specifice, astfel încât vă solicităm:
– darea în folosință, cu titlu gratuit, pentru minim 5 ani a unor spații în clădirile disponibile aflate în evidenţa Direcţiei de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat;
– exonerarea de la plata pentru închirierea spațiilor și a logisticii (necesare pentru creaţie, producție, reprezentare/expunere/performare, realizării de ateliere, conferințe, prezentări) care aparțin instituţiilor publice de cultură, subordonate autorităţilor locale, de către ONG-urile cu activitate culturală și artiștii profesioniști care provin din sectorul cultural independent local;
– includerea unei recomandări pentru instituţiile publice de cultură, subordonate autorităţilor locale, de a facilita artiștilor profesioniști, în special celor din domeniul artelor spectacolului, realizarea unor produse artistice (spectacole) în coproducție.
În speranța că solicitarea noastră se va regăsi în proiectul Bugetului Municipiului Iași, care va fi supus aprobării Consiliului Local, și că votul dumneavoastră va fi un moment de referință în schimbarea mentalității și a politicii de susținere și dezvoltare a sectorului cultural independent, prin luarea de măsuri proactive care să asigure o politică reală de susținere și respect față de operatorii culturali independenți și față de artiștii care activează în aceste structuri, sau sub formă de PFA, ori freelance, majoritatea fiind formați în cadrul învățământului superior vocațional ieșean, respectiv în Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, în scopul creșterii vitalității culturale și apropierii orașului Iași de spiritul culturii naționale și europene, precum și a ridicării calității și recepționării de către public a actului cultural-artistic, vă rugăm să primiţi expresia consideraţiei noastre.
