Fondurile europene au fost prezentate, în cele două campanii electorale de anul trecut, ca soluția pentru toate problemele României, dar – în fapt – situația fondurilor europene este mult mai complicată, susține senatorul USR PLUS Marius Bodea. Acesta arată că planul USR PLUS este de a simplifica birocrația și a iniția și duce la bun sfârșit proiectele mari de infrastructură.
Marius Bodea: „USR PLUS și-a asumat unul dintre cele mai importante, dar și cele mai grele ministere din guvernul Cîțu, cel al Fondurilor Europene, devenit acum al Investițiilor și Proiectelor Europene. Banii europeni sunt, într-adevăr, esențiali pentru dezvoltarea României, iar în următorii ani trebuie să folosim corect fiecare eurocent pe care-l atragem în țară.”
Pe de altă parte, Senatorul Marius Bodea atrage atenția că până acum nu a existat o structură centralizată care să coordoneze coerent modul în care sunt atrași și cheltuiți banii europeni, iar Ministrul Cristian Ghinea are de pus ordine într-un domeniu în care, până acum, a domnit haosul.
Marius Bodea: „Fiecare instituție publică a făcut proiecte după cum s-a priceput, altele mai bine, multe mai degrabă mai rău. Chiar și la nivel de ministere a domnit adeseori nepriceperea. Au fost emise ordonanțe de urgență fără consultarea Comisiei Europene sau a Ministerului Fondurilor Europene, un minister care funcționează în România de peste 10 ani. Au fost emise acte normative care au mărit birocrația și care i-au încurcat pe cei de bună credință. Este cât se poate de evident că trebuie să schimbăm radical acest «business as usual» atunci când vine vorba de fondurile nerambursabile.”
Mecanismul de redresare și reziliență, prin care România poate primi până la 33 de miliarde de euro, nu va funcționa dacă nu există o direcție coerentă, lucru valabil și pentru întregul exercițiu bugetar 2021-2027 al UE.
USR PLUS și-a asumat această direcție, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. E o responsabilitate uriașă, pentru că „banii gratis” de la Bruxelles sunt marea șansă atât pentru statul român, cât și pentru mediul privat românesc de a depăși criza economică indusă de pandemie. În acest context reforma administrativă, și adaptarea la abordarea occidentală a chestiunii schimbărilor climatice constituie o șansă pe care România nu o va rata.
