Precum probabil că ştiţi, ex-deputatul karatist & PSD-ist Costel Adăscăliţei e, pe lîngă alte afaceri, şi propitarul unei parcări private din buricul tîrgului, peste drum de ” blocul TAROM „. Adică în ograda clădirii pe care acelaşi intelectual rafinat a închiriat-o Registrului Comerţului, ca să mănîncă şî gura lui o icră neagră ş-o brînză mucegăită, din banii de chirie.
Deşi îşi parchează maşina proprie ca ghiolbetele, în staţia de autobuz ( cum am şi scris, cu poza de rigoare, în această rubrică ), Costel-karatistul-minune e fuarte scrofulos cînd e vorba de parcarea lui privată, proprie şi personală. Altfel nu s-ar explica zelul cu care ex-deputatul o face pe impiegatul de mişcare în respectiva parcare, spre amuzamentul trecătorilor care îl recunosc pe celebrul personagiu.
S-o fi pregătind sensei Costel de o nouă carieră ? I-or fi fugit toţi angajaţii, orbiţi năpraznic de inteligenţa lui rafinată şi de manierele lui de marchiz francez ? O fi avînd de gînd să se întoarcă în politică, cu ocazia alegerilor care bat la uşă, şi vrea să arate popolului votător că el e bă’eat de-a’ nostru, simplu, care nu fuge de ” munca de jos ” ? Asta numa’ sensei Costel sau duhul lui Bruslea ne-ar putea spune.
Pînă cînd vom afla ce şi cum, un lucru rămîne cum am stabilit, băi, Costele : numa’ ghiolbeţii parchează gipănelu’ hibrid în staţia de autobuz. Da, bre, senseilă : indiferent de danii shotokan, nu faci jder dintr-un guzgan.
DNA doarmeeee