Cumetre, mai cheamă ș-un câine! (versiunea edilică)

Merge o vorbă prin Roznovanu cum că cei doi cumătri, adică baronul și cu vicele și-au retras
ambasadele și nu se poftesc de vreo două săptămâni, la vedere, motivul fiind că ultimul o sărit calul și l-o scos din ecuaţii pe primul, adică s-o dat mai primar decât prevede legea, ceea ce în mod natural i-o deranjat fengshuiul personal al junelui edil, și baron pe deasupra.

Acuma, că l-o scos n-ar fi mare chestie, dar dom vicecumătru s-o trezit că este căutat în hârţoagele instituţiei de oarece amploaiaţi puși, se pare, de dom Mișu, dacă nu cumva-i apare iscălitura pe vreo făcătură cu acte-n regulă, ca să … vorba aia. Ș-al dracu’ că nu s-o găsit mare lucru, astfel că dom Mișu o trebuit să-și muște buza de sus și să constate că s-o agitat cam fără folos.

Am zice să ne gândim că, poate n-o căutat unde trebe ori l-o pus pe cine nu trebuie să caute, că din spusele dișcrete dom vice cumătru ar avea destule de povestit în extemporalele de la trei litere, numai că … nu-i momentul, mă-nţelegi! Așadar, putem admite că bătălia asta o câștigat-o vice cumătrul, dar numai cu largul concurs al cumătrului plin, care o mai lăsat de la el, ca de la rudă la rudă (sanchi!).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here