Silvia Pintilie: „Suntem poate prima generație care practică designul interior ca profesie de sine stătătoare”

Design-ul interior nu mai este privit ca un moft. Profesioniștii din domeniu lucrează și stăpânesc noțiuni din domenii precum artă sau arhitectură. Silvia Pintilie este un profesionist desăvârșit, iar portofoliul de clienți dovedește acest lucru. Când și de ce trebuie să apelăm la serviciile unui designer de interior, aflați din rândurile de mai jos.  

1. De unde pasiunea pentru design interior?

Înainte de a fi designer de interior, sunt artist diplomat, cu studii şi specializãri în ţarãşi strãinãtate. Astfel cã apetenţa pentru frumos a fost mereu o constantã în existenţa mea. În timpul facultãţii, mi-am descoperit însã o preocupare pentru ambientarea lucrãrilor de artã în spaţii interioare. Mã interesa cum pot mai bine integra piese de mobilier, decor, texturi şi esenţe, cum pot lucra cu lumina, cu stilurile, cum pot media dizarmonii cromatice, cum pot transmite anumite senzaţii vizuale. Toate aceste aspecte şi-au gãsit rãspunsul într-un master în Artã Publicã, rãspuns dublat de o nouã deschidere: cea pentru proiectarea 3D.

2. Sunt ieșenii preocupați de aranjamentele interioare realizate profesionist sau rămân la aceleași soluții proprii cu care sunt obișnuiți?

Ca în orice domeniu, publicul se împarte în persoane care apreciază și se încred în sfatul profesionistului, și persoane care doresc să… experimenteze. De cele mai multe ori, însă, experimentele se finalizează cu rezultate mai puțin mulțumitoare, secondate de costuri neanticipate la momentul demarării proiectului. Din fericire, acum există nenumărate surse de inspirație pentru amatori, iar nivelul general al amenajărilor este, cu siguranță, în creștere.

Mai mult decât atât, beneficiarii care își doresc un proiect „croit” perfect pe necesitățile și stilul lor de viață, aleg să lucreze din start cu un designer. Prin modul de lucru, prin prezentările făcute, randãrile realiste și proiectarea utilizând elemente existente sau 100% realizabile, ne asigurăm că rezultatul final nu oferă decât surprize plăcute, nemaiexistând riscul incompatibilităților de stiluri și materiale.

3. Care sunt provocările unui designer de interior pe o piață încă slab dezvoltată marcată de reticența față de idei noi?

În primul rând trebuie să facem distincția între provocările pozitive – mai bine-spus oportunități, și cele negative- teste de reziliență.

Suntem poate prima generație care practică designul interior ca profesie de sine stătătoare – nu arhitectură, nu design industrial sau de produs, nu design grafic sau textil. Acest lucru este extraordinar, pentru că suntem trendsetteri la nivel mai mic sau mai mare, chiar dacă parte din provocare e să inventăm mereu și să generăm permanent conținut original pentru proiecte. Absolut fiecare lucrare este diferită, așa că întotdeauna avem nevoie de resurse creative proaspete. Suntem provocați să rămânem mereu conectați la noutăți din multe domenii, la mediul social, la multe inovații tehnice. Pe de altă parte, pe o piață fără tradiție în design și în amenajări de calitate, se adâncește falia între proiect și implementare. Nu pentru că ar fi imposibil, nicidecum, ci pentru că punerea în operă favorizează de cele mai multe ori viteza sau economia, și nu investiția într-un lucru bine și trainic realizat. Provocările sunt de fapt limitările de ordin tehnic, uman, timpul prea scurt pentru toate lucrurile pe care ni le imaginăm și nu ajungem să le punem în practică, de multe ori un buget restrictiv, neîncrederea, uneori incompatibilitatea designerului cu tema.

4. Care sunt proiectele care v-au adus cele mai mari satisfacții?

Fiecare proiect este important, pentru că fiecare proiect are în spate oameni, idei și valori. Fie că lucrăm cu multinaționale din domeniul IT&C, cu clinici medicale, HoReCa sau cu persoane fizice, ne bucurăm când munca noastră are un impact real în calitatea locuirii sau a vieții la locul de muncă. Fiecare premiu obținut, stea câștigată sau familie mutată în casă nouă reprezintă pentru mine și colegii mei o confirmare că suntem pe drumul cel bun și calitatea proiectelor noastre este confirmată. Suntem recunoscători pentru încredere beneficiarilor noștri Endava România, Centric, Bytex, Sevio, Levi 9, Beenear, Facultatea de Informatică Iași, Victoria Hospital, Cuptorul Moldovencei, Hotel Best Western Gura Humorului, Transgor, Concord, Mara Exchange, pentru a enumera doar o mică parte dintre ei, și celor peste 100 de familii pentru care am proiectat un „acasa” 100% personalizat.

5. Care sunt elementele de bază în designul interior după care fiecare dintre noi ar trebui să ne ghidăm pentru un aranjament cu gust?

Multe „cãrãmizi” intrã în construcţia unui ambient plãcut, însã m-aş putea limita la cinci sugestii dupã care ne putem ghida.

1. Celebrul „less is more”. Niciodată nu greșim limitând numărul de culori, piese de mobilier, decorațiuni și finisaje. Să căutăm mai curând să achiziționam piese de calitate, pe cât posibil atemporale. Un spațiu în care reușim din start să distingem elementele dominante, în care funcțiunile sunt clare și bine puse în valoare este de preferat unuia încărcat și obturat cu „balast” vizual.
2. Să folosim, pe cât posibil, materiale naturale sau cu aspect natural. Lemnul, inul, sticla, betonul, ceramica simplă, bronzul au un randament de demodare mult mai lent decât materialele de tip „one hit only”. E o investiţie care se amortizeazãîn timp, cu siguranţã.
3. Nu trebuie să ne temem de culori, de accente, dar acestea trebuie amplasate strategic. Un ambient interesant vizual beneficiază de câteva puncte cromatice tonice, vivace. Însă cheia este să le punem în locuri ușor de înlocuit atunci când ne plictisim de ele sau când ies din trend. O draperie roz se înlocuiește mult mai simplu și cu mai puțin efort financiar decât o canapea roz, iar un covor verde este, bineînțeles, mai ușor de eliminat decât un perete în aceiași culoare.
4. Orice ambient ar trebui să aibă măcar câteva lucrări de artă de calitate, fie că vorbim de picturi, fotografie de artă, lucrări murale, sculpturi. Arta în Iași încă poate fi achiziționată la prețuri decente, iar dacă artistul este emergent sau confirmat, reprezintă chiar o investiție sigură.
5. Să acceptăm și să punem în valoare piesele transmise în familie, sunt un semn al moștenirii culturale și un simbol al lucrului realizat cu talent și grijă. Chiar dacă ele nu mai sunt într-o stare prezentabilă, prin recondiționare, restaurare sau, în ultimă instanță, prin aplicarea unei patine creative, obiectele de valoare ale bunicilor capătă o nouă existență și pot fi transmise generației următoare.

6. Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le facem când încercăm să ne amenajăm casa fără să apelăm la un specialist?

În principiu, se aplicã antiteza punctelor enumerate mai sus, împreunã cu alte câteva idei:

1. Beneficiarul nu face niciun plan, din teama că dacă l-ar face, acesta ar fi greșit sau incomplet. Și totuși, un plan are în principal rolul de a anticipa, de a pune probleme și oferi soluții, așa că nu trebuie evitat.
2. Inexistența unui buget prestabilit, care conduce beneficiarul către așteptări nerealiste și către suspendarea lucrărilor într-un moment neașteptat.
3. Achiziţia „sub imperiul impulsului”, fãrã un parcurs stilistic şi fãrã un scenariu de amenajare bine definit.
4. Exagerările de orice fel: prea multe decorațiuni, prea multe sau prea puține culori, funcțiuni inutile sau greșite.
5. Neadaptarea materialelor la mediu: pardoseli prea lucioase în zone cu pericol de alunecare, lumină rece în loc de lumina neutră sau caldă, lemn netratat în zone foarte umede, draperii translucide în zone unde întunericul este necesar, piese de mobilier contondente aplasate în zone cu trafic intens și (prea) multe alte exemple.

7. Care sunt trendurile anului acesta în designul interior?

În aprilie anul acesta, la Salonul de Mobilă de la Milano, poate cea mai importantă expoziție de profil din Europa, s-au prezentat tendințele 2019-2020 în materie de amenajări interioare. Fiind o manifestare care îmbină caracterul comercial cu cel artistic și experimental, binenteles unele propuneri sunt interpretabile, însă, în esență, la modă anul acesta sunt: formele estetice arhitecturale, dar și formele organice, create din materiale naturale. În domeniul mobilierului, revin liniile curbe, ușor retro. Pe de o parte, se reîncearcã un remember al anilor ’50-’60 prin evocarea catifelei în culori nobile și alamei, iar pe de alta, designerii propun ambiente în stil disco ’70-’90, cu lumini de neon și mobilier din plexiglass. Inovațiile în domeniul tehnologiei luminilor, track lights, avansează, astfel încât în câțiva ani ne putem aștepta ca un corp de iluminat să culiseze în funcție de necesitate dintr-o parte în alta a camerei pe o coardă textilă, și nu să rămână static, atașat de un cablu electric.

În orice caz, accentul se pune pe avansarea tehnologică bazată pe economia de resurse, multe materiale organice sau reciclate, obiecte modulare sau convertibile, într-un cuvânt, design-ul iese din sfera consumismului și intră în cea a amenajărilor plăcute estetic dar și sustenabile.

Andrei VILICHE