Spitalele ieşene riscă să rămână cu servicii neplătite la sfârşitul acestui an din cauza întârzierilor în semnarea contractelor-cadru. Două spitale îşi caută dreptatea la Bucureşti.
Bugete cu deficit
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) întârzie semnarea contractelor-cadru cu spitalele ieşene. Negocierile s-au prelungit excesiv de mult, iar două unităţi, Spitalul “Sf. Maria” şi Spitalul de Pneumoftiziologie au apelat deja la o mediere la nivel central în încercarea de a-şi creşte cota de finanţare. Alţi şefi de spitale au înghiţit în sec şi nu s-au mai răzvrătit de frică să nu li se ia şi ceea ce li s-a dat. Majoritatea dintre aceştia refuză să spună şi sumele obţinute, singurele bugete făcute publice fiind ale celor şase unităţi din subordinea Consiliului Judeţean. În prezent, toate unităţile funcţionează în baza unor acte adiţionale încheiate la contractul de anul trecut. Negocierile întârziate vor duce la situaţia în care, spre sfârşitul anului, managerii vor sta cu mâna întinsă la CJAS pentru acoperirea serviciilor medicale prestate în primele luni din 2013, experienţa anilor trecuţi arătând că o parte din acestea rămân neacoperite. În acest context, şase spitale au şi programat bugete cu un deficit total de aproape 20 milioane lei.
La mediere
Plenul CJ a aprobat bugetul general al instituţiei care cuprinde şi veniturile unităţilor din subordine. La nivelul spitalelor, veniturile au fost estimate la 214 milioane lei, peste 80% din această sumă fiind asigurată din contractele cu CJAS. „Nu am semnat contractul cu CJAS. Vom merge la mediere la Bucureşti, alături de cei de la Sf. Maria. Am primit un tarif pe caz ponderat de 1.600 lei prin ordinul al Ministerului, dar CJAS insistă pentru un tarif 1.300 lei. Este păcat să nu se investească un minim pentru pacienţi deoarece ei au cel mai mult de suferit”, a declarat Mihaela Cănănău, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Pneumoftiziologie. Şi purtătorul de cuvânt al Spitalului de Copii “Sfânta Maria” a precizat că vor merge la mediere la Bucureşti. “S-a ales un ICM din 2011. Atunci au fost stabiliţi doi astfel de indici de performanţă şi s-a luat în calcul cel care a avut cea mai mică valoare. Acest lucru nu face decât să ne dezavantajeze”, a precizat dr. Cătălina Ionescu. Nici cei de la Spitalul de Neurochirurgie nu au semnat contractul cu CAS-ul. “Îl vom semna în momentul în care se vor încheia negocierile”, a precizat Florin Grămadă, purtătorul de cuvânt al unităţii medicale.
Cel mai bun ICM din ţară
Institutul de Boli Cardiovasculare din Iaşi este primul spital din ţară în ceea ce priveşte valoarea foarte bună a indicelui de complexitate a cazurilor (ICM) tratate în unitatea medicală, cu o valoare de 2,41. Potrivit listei spitalelor pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat şi ICM, pe locul doi se află Institutul de Boli Cardiovasculare Bucureşti cu un ICM de 2,29, fiind urmat de Institutul Inimii Cluj-Napoca cu ICM 2,12. La fiecare început de lună, fiecare spital trimite la Centrul Naţional de Statistică şi Informaţie în Sănătate Publică datele necesare pentru a-i fi calculat ICM-ul. „S-a calculat în perioada în care noi am avut restricţii financiare, iar 98% din cazuri au fost urgenţe. În astfel de cazuri, procedurile sunt de o complexitate ridicată, ceea ce nouă ne creşte ICM-ul. În cazul nostru, avem foarte multe investigaţii la internările de o zi, acesta fiind un alt motiv pentru care ICM-ul este mare. La alte secţii, cum sunt cele de alergologie ori dermatologie, ICM-ul este scăzut“, a declarat Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. G.I.M. Georgescu“ din Iaşi. Cel mai scăzut ICM îl are Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie „Elena Doamna“: 0,66.
Dintre cele şase spitale din subordinea CJ, maternitatea “Elena Doamna” are cel mai mic buget
