În vremurile trecute, s-a tot jucat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi un spectacol care făcea săli pline : ” Cum s-a făcut de-a rămas Catinca fată bătrînă „. Tot în acele vremuri, Sergiu Tudose era unul dintre actorii respectaţi ai oraşului, iar fiica lui, Catinca, o viitoare actriţă a aceluiaşi Teatru Naţional.
Între timp, Sergiu Tudose a ieşit la pensie şi, nu demult, a plecat de pe scena terestră, aşa cum se duc toţi artiştii, cînd se duc. Catinca Tudose a devenit un nume important al teatrului ieşean şi n-a rămas fată bătrînă, căsătorindu-se cu un muzician absolut onorabil, fagotistul şi dirijorul George Hariton. Pîn-aici, tăt ghini ş’ frumos, cum s-ar dzîşi.
Decît că, zilele trecute, pe plaiurile internetice şi jurnalistico-tipografice o buhnit o petardă cu oarece nirosuri din penibila ” Noaptea furtunoasă ” montată pe Bahlui de Al. Dabija ( pr’etenii ştiu de ce şi cum ). Mai e’zact : sub semnătura unui băiet care încurcă stînga cu dreapta, orga cu trombonul şi teatrul cu circul, o teribelă gazetă din tîrg a anunţat & difuzat o mirobolantă, inconturnabilă, mega-gonflabilă şi vasco-da-gamică ” ediţie parfumată ” a unei serii de interviuri video & tipărite. Iar personagiul principal al „ediţiei parfumate „, găzduite de băietul trombonistic, era nimeni alta decît presupus sobra Catinca Tudose. Pauză de mirare.
Acu’, îi drept, tăţ’ mai călcăm, uniori, din neatenţie, în felurite chestii. Da’ cînd gardu-i cît casa, ba încă şi vopsit maro ( cu aromă de dohot ), evident că te întrebi : ce-a hi păţit oiştea ? Să se fi ameţit aşa uşor o actriţă sobră, cu experienţă, de la o ” parfumărie ” cu iz de spray ieftin ? Parol, duamna Catinca … Şi noi, carele credeam, soro, că matale ai habar ce-i aia Chanel no 5 …
Ei, da’, la urma urmei, decît ” parfumată ” ca tanti contabela-şefă Drojdiliţa, mai ghini înşpreiată di băietu’ ‘cela teribel di culturalnic. Care, fiind căldură mare ( teribelă, monşer… ) a zis că ‘mneaei i-a zis să zică că nu-i acasă. Cum, ” care ‘mneaei ” ? Duamna Catinca, cu parfumurile.
