Anul a pornit în ritmul obișnuit, ba și cu niscaiva semne de campanie electorală, că doar nu degeaba-i 2019. Suntem aburiți cu tot felul de sondaje, cu marje de eroare bine asezonate, care dau virtuali câștigători ori sesizează decline greu de oprit în favoarea unor ascensiuni amețitoare.
Junele dom primare de la noi este cotat cu un 64 de procente în municipiu, cotă care ar putea fi scoasă pe un eșantion de scară de bloc, eventual din Podu Roș unde steagul național flutură strașnic în umbra sediului BCR-ului, dar mult peste sediul liberalilor ce se pregătesc să-l absoarbă.
Dacă ar fi să ne luăm după alt sondaj strașnic, de data asta la nivel național, liberalii sunt pe val, dar nu înțelegem de ce, pentru că actualul lider este departe de a fi pus umărul la propășirea partidului, după ieșirea de la butoane a doamnei blonde, cam de tristă amintire pentru o seamă de membri, aflați și azi în pribegie.
Dar miza anului este fotoliul de la Cotroceni. Actualul ocupant mai vrea o tură și chiar face eforturi strașnice pentru treaba asta și se pare că, fără voia domniei sale, i-a cam aburcat prin apucare de guler pe liberali, preț de câteva procente.
Numai că eforturile președintelui și ale partidului de sprijin se bazează pe critica continuă și de multe ori șchioapă a actualei puteri, de parcă toți ar fi bântuiți de Dragnea, dar cu toate astea dorm cu poza lui pe noptieră. Atenția generală are o singură cătare: ce face Dragnea.
Cum scoate nasul în peisaj, pac, un buluc de comentarii și analize, semn că vom asista și anul ăsta la votul românesc, plictisitor de acum, … „numai să nu iasă alți“.
Invazia de can-can-uri și analize scoase din prepuțul gânditorilor dâmbovițeni cam bagă sub preș adevăratele probleme, ce se chinuie săracele să mai sensibilizeze câte un neuron rătăcit, doar-doar s-o găsi o minte mai aplicată să scoată soluția din joben.
Aș putea anticipa că după avalanșa de mui pornită anul trecut, o să urmeze o aplecare strașnică spre autostrăzi și alte chestii civile, unde candidații se vor face, preț de o apariție sau două la televizor, ingineri.
În rest obișnuitele poze cu tineri, adulți și seniori, desigur atent aleși, machiați și instruiți să nu facă grimase acre ori să scape vreun pârț. Ne–am putea aștepta și la ceva poze de lucru gen: primul cancioc de beton la … sau primul copac sădit în … și de ce nu, prima injecție într-un poponeț dolofan sau prima dușcă din ceva.
Un lucru nu cred că va fi. O dezbatere în direct. Până termină Johannis răspunsul la o întrebare, intrăm lejer în 20 – 20 și, din ce știm, nu consumă energizante sau cafea peste măsură, deci … nu.
Vor fi șuturi de la distanță, cu rază medie de acțiune, vorbe grele de campanie și zvonuri interminabile, până la o mișcarea de geniu – tip Hrebe – de calibrul pixelului albastru din înregistrarea cu Băse pălmuind copilul. Adică … obișnuit și românește. Baftă!
Văru
