Decizia Curții Constituționale în privința abuzului în serviciu. Care sunt condițiile în care acesta se poate aplica? CCR a făcut anunțul încă din luna iulie a anului trecut. Curtea Constitutionala arata in motivarea deciziei privind abuzul in serviciu ca incriminarea se poate face doar in baza incalcarii unei legi promulgate de presedinte sau a unei Ordonante de Urgenta a Guvernului.
CItește și: Raluca Prună, ASALT la adresa PSD pe tema abuzului în serviciu: ‘Mesaje MANIPULATOARE’
Nu si in baza unor hotarari de guvern sau a altor reglementari secundare, iar „functionarul public” este definit in sens larg, Curtea acceptand norma, dar afirmand ca nu stie daca aceasta a fost si intentia legiuitorului. Motivarea deciziei luate de Curtea Constitutionala in 15 iunie 2016 a fost publicata, relateaza news.ro. Curtea Constitutionala explica in motivarea care insoteste decizia privind admiterea partiala a exceptiei de neconstitutionalitate privind abuzul in serviciu – prin care a statuat ca este considerata infractiune doar fapta de abuz in serviciu savarsita prin incalcarea legii – ca, in materie de drept penal, exista posibilitatea unor legi cu definitii mai largi, cum este cazul profesionistilor care sunt obligati sa dea dovada de o mare prudenta in exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se asteapta din partea lor sa acorde o atentie speciala evaluarii riscurilor pe care aceasta le prezinta. Curtea spune astfel ca este de datoria acestor „profesionisti” sa se asigure ca, prin indeplinirea atributiilor de serviciu, nu incalca vreo lege sau reglementare. „Oricat de clar ar fi redactata o norma juridica, in orice sistem de drept, exista un element inevitabil de interpretare judiciara, inclusiv intr-o norma de drept penal”, explica judecatorii CCR, cu privire la criticile ridicate de autorii exceptiei de neconstitutionalitate.
Citește și: BOMBĂ în justiție: Abuzul în serviciu a fost DEZINCRIMINAT. În ce caz s-a pus în aplicare decizia CC
Curtea sustine insa ca aceste reglementari trebuie sa fie definite in interiorul legii si trebuie sa poata fi judecate nu doar subiectiv, ci si obiectiv. „Desi propriu folosirii in alte domenii, termenul «defectuos» nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii in domeniul penal, cu atat mai mult cu cat legiuitorul nu a circumscris existenta acestui element al continutului constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu de indeplinirea anumitor criterii”, se arata in motivare, Curtea explicand ca termenul „defectuos” nu poate fi aplicat in absenta unor criterii. „Curtea constata ca termenul «defectuos» nu este definit in Codul penal si nici nu este precizat elementul in legatura cu care defectuozitatea este analizata, ceea ce determina lipsa de claritate si previzibilitate a acestuia”, se mai arata in motivare, aceasta critica fiind retinuta pentru ca duce la interpretari si decizii arbitrare.
Citește și: Acuzații EXTREME la adresa adversarului din PSD al lui Liviu Dragnea: ‘E coada de topor a SRI’
CCR da insa o serie de exemple din dreptul penal international, precum si din randul recomandarilor Comisiei de la Venetia si al altor carte privind dreptul, prin care abuzul in serviciu este definit cu sintagma „prin incalcarea legii” – sau a unei definitii echivalente – motiv pentru care vine, la randul ei, cu o decizie de interpretare, si nu de neconstitutionalitate. Judecatorii spun astfel ca termenul de „defectuos” nu poate fi interpretat de catre instante decat „avand in vedere aceste aspecte, precum si faptul ca persoana care are calitatea de functionar in sensul legii penale trebuie sa poata determina, fara echivoc care este comportamentul ce poate avea semnificatie penala”. Curtea explica si faptul ca „incalcarea legii” se poate referi doar la legi – in sensul prezentat de Constitutie – si la Ordonante de Urgenta, adica la nivelul legiferarii primare.”Curtea statueaza ca neindeplinirea ori indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara – legi si ordonante ale Guvernului. Comportamentul interzis trebuie impus de catre legiuitor chiar prin lege (…) neputand fi dedus, eventual, din rationamente ale judecatorului de natura sa substituie normele juridice”, se arata in motivare, judecatorii explicand ca nu pot fi substituite legilor reglementari interne dintr-o unitate sau alta, fise de post sau alte contracte individuale care stabilesc ordine de indeplinire a unor atributii de serviciu.”S-ar ajunge la situatia ca in cazul infractiunii de abuz in serviciu elementul material al acesteia sa fie configurat atat de legiuitor, Parlament sau Guvern, cat si de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, in cazul fisei postului, ceea ce nu este de acceptat in sistemul juridic de drept penal”, explica judecatorii.
Citește și: ALERTĂ Încă o profesoară universitară cunoscută a fost ARESTATĂ: Pe ce vindea note la examene
Curtea Constitutionala arata insa ca, in actuala forma, abuzul in serviciu se aplica intr-un sens larg, fara a stabili, de exemplu, o anumita valoare a pagubei de la care fapta devine infractiune si nici nu este definiti „functionarul public” in sensul restrictiv al legii, ci in sens larg. „Sfera subiectilor activi in cazul infractiunii de abuz in serviciu excedeaza sferei persoanelor care au calitatea de functionari publici in sensul legii penale. Astfel, subiect activ al acestei infractiuni poate fi si orice persoana fizica, ce exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art.175 alin.(2) din Codul penal ori in cadrul oricarei persoane juridice”, se arata in motivare.
Citește și: Am prins-o pe Simona Gherghe cu paharul în mână, gravidă în 5 luni / EXCLUSIV FOTO
Judecatorii spun insa ca, desi acest lucru nu atrage dupa sine vreo critica de neconstitutionalitate, formularea nu este suficient de clara pentru a se putea afirma cu siguranta ca aceasta a fost si intentia legiuitorului atunci cand a incriminat abuzul in serviciu in aceasta forma. „Curtea constata ca, in prezent, orice actiune sau inactiune a persoanei care se circumscrie calitatilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei savarsite, poate intra in sfera normei de incriminare. Aceasta constatare determina Curtea sa aiba rezerve in a aprecia ca aceasta a fost vointa legiuitorului cand a incriminat fapta de abuz in serviciu. Aceasta cu atat mai mult cu cat Curtea constata ca legiuitorul a identificat si reglementat la nivel legislativ extrapenal parghiile necesare inlaturarii consecintelor unor fapte care, desi, potrivit reglementarii actuale se pot circumscrie savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, nu prezinta gradul de intensitate necesar aplicarii unei pedepse penale”, se arata in motivare, cu referire la infractiuni precum neglijenta in serviciu. In 15 iunie, Curtea Constitutionala a decis, in unanimitate, ca definitia abuzului in serviciu este constitutionala in masura in care ”executarea defectuoasa a atributiilor de serviciu” din definitia din Codul Penal inseamna prin incalcarea legii, aceasta decizie urmand sa se aplice pe viitor, pentru dosarele care vor fi deschise, si nu pentru cele aflate deja in curs de solutionare. Judecatorii Curtii au decis ca articolul din Codul Penal referitor la abuzul in serviciu este constitutional cu conditia ca sintagma ”indeplineste in mod defectuos” din definirea abuzului sa fie considerata echivalenta cu ”indeplineste cu incalcarea legii”.
