Organizarea de alegeri libere şi corecte, la nivelul tuturor organizaţiilor PNL, pornind de jos în sus, este una din condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească formaţiunea pentru a recâştiga încrederea propriilor membrii în partid şi a cetăţenilor în capacitatea politică a acestuia, consideră europarlamentarul liberal Theodor Stolojan.
El pledează pentru renunţarea la acei lideri actuali sau foşti „pentru care ei şi munca sunt două linii paralele”.
„Ce are de făcut PNL pentru a recâştiga încrederea propriilor membrii în partid şi a cetăţenilor în capacitatea politică a acestuia: instituirea unei noi structuri politice şi organizatorice a PNL pentru a-l transforma într-o forţă politică puternică de centru dreapta? De pildă, funcţiile politice (vice-preşedinţi) create numai pentru asumarea de responsabilităţi concrete în îndeplinirea direcţiilor şi obiectivelor strategice ale partidului (cum ar fi, de exemplu, capacitatea partidului de a genera idei şi programe pentru dezvoltarea României şi ridicarea standardului de viaţă al oamenilor; dezvoltarea resurselor umane ale partidului etc.); organizarea de alegeri libere şi corecte, la nivelul tuturor organizaţiilor partidului, pornind de jos în sus; realizarea unei opoziţii constructive, fermă şi profesionistă. Şi, evident, multă muncă, revenirea la contactul direct cu oamenii, în sate, comune, oraşe şi municipii. Renunţarea la acei lideri actuali sau foşti, pentru care ei şi munca sunt două linii paralele. În contrast cu programul de guvernare al PSD, analitic şi constant”, a detaliat Stolojan într-o postare pe Facebook.
El a încercat să dea un „răspuns posibil” la întrebarea „cum a pierdut PNL peste 1,1 milioane de voturi între alegerile locale şi parlamentare”.
„În primul rând, PSD a fost eficient în campania sa pe trei teme majore, la care PNL nu a găsit un răspuns adecvat: 1. A reînviat un mesaj naţionalist de tipul ‘nu ne vindem ţara’, dar într-o formă mai sofisticată, respectiv companiile transnaţionale care scot profitul din ţară, sărăcind pe români; 2. A promovat ideea că Guvernul Cioloş este guvernul ‘zero’ rezultate şi a asociat acest guvern cu PNL, ca principalul susţinător al său; 3. A creat percepţia că justiţia acţionează pe bază de comenzi politice, chiar dacă acest mesaj l-a dat, în special, prin intermediarii săi din mass media”, a arătat Stolojan.
În al doilea rând, a adăugat acesta, „PNL a făcut o serie de greşeli majore care au condus la pierderea încrederii multor oameni în partid”, între acestea fiind prezentarea unui program de guvernare, cu schimbări introduse în timpul campaniei electorale, „ceea ce a condus la percepţia de improvizaţie, în contrast cu programul PSD, analitic şi constant”, „promovarea unor mesaje de campanie slabe, unele cu erori de judecată nepermise, ca, de exemplu, cel care conţinea cuvântul ‘pogrom’ şi care au trebuit să fie retrase, imediat după lansare, asumarea de către PNL a unui candidat de prim ministru, care, însă, abia în ultimele zile a dat un mesaj clar că îşi asumă această candidatură susţinută de către PNL.
Stolojan mai remarcă şi „irosirea unui timp prea lung, până s-a ajuns la concluzia că este necesar să se treacă de la conducerea duală la nivelul organizaţiilor partidului (rezultată în urma fuziunii PNL-PDL) la conducerea unică a acestora, cu menţinerea a unui mare număr de funcţii politice în organizaţii (prim vicepreşedinţi, vicepreşedinţi, fără răspunderi precise, ceea ce a condus la demonetizarea acestora). „În loc de concentrare pe programul de guvernare, a existat o concentrare pentru ‘cine este cine în partid'”, a adăugat el.
Europarlamentarul a mai argumentat că „schimbarea la faţă” a candidaţilor, pozitivă pe fond, a avut prea puţin timp la dispoziţie pentru a fi asimilată de către membrii partidului şi, mai ales, percepută şi apreciată de către votanţi, şi a remarcat totodată că, în campanie, s-a renunţat la participarea unor lideri ai partidului ca purtători de mesaj, deşi aceştia nu aveau nicio problemă de integritate şi au obţinut rezultate bune la alegerile locale, pentru simplu motiv ca erau „vechi” în partid.
„În al treilea rând, au existat şi restricţii impuse de legislaţia electorală, care, cred, că au avut un impact negativ pentru votanţii PNL, cum ar fi, de exemplu, cetăţenii români din străinătate care nu puteau vota, decât dacă demonstrau că au rezidenţă în străinătate, precum şi cetăţenii români din ţară, aflaţi în alte judeţe sau chiar în judeţele de domiciliu, dar fără mutaţiile făcute”, a mai spus Theodor Stolojan.