Duşmanul lor este Statul Român. După ce şi-au pierdut casele în război, doi ieşeni au fost amendaţi de judecători cu câte 700 de lei

 

 

Zeci de ieşeni se luptă cu anii în instanţe pentru a obliga Statul să respecte o lege pe care tot acesta a dat-o. Autorităţile fac tot posibilul să nu plătească despăgubirile pentru casele abandonate de refugiaţii din Basarabia în anii ’40. În două cazuri, reclamanţii au fost amendaţi de judecători pentru că au depus acţiuni la instanţă! În marea majoritate, sumele sunt de ordinul sutelor de mii de lei
 

Prin reprezentanţii săi, de la Guvern la magistraţi, Statul Român îşi calcă în picioare cetăţenii. Este cazul celor care au dreptul să beneficieze de compensaţii pentru casele şi terenurile pe care le-au pierdut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când au fugit în România de frica ruşilor care au ocupat Basarabia.  

 

Dreptate după aproape 70 de ani

O lege promulgată după aproape şapte decenii, în 2003, permite acordarea de despăgubiri pentru casele şi terenurile aflate pe teritoriul actualei Republici Moldova, ca urmare a pierderilor suferite de cei care nu s-au mai putut întoarce la proprietăţile abandonate. Însă pentru cei care au încercat să încaseze banii, cu actele doveditoare în mână, a urmat un nou coşmar, birocratic.

 

Numai pe rolul instanţelor ieşene au fost depuse zeci, sute de acţiuni în care refugiaţi sau urmaşi ai acestora au vrut să li se facă dreptate. Au ajuns aici după ce au considerat că cei abilitaţi să stabilească sumele de bani cuvenite – Instituţia Prefectului sau Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) – nu au făcut acest lucru în mod corect. Iar acesta a fost doar o primă piedică.

 

Sumedenie de piedici

Deseori, instanţele se bat cap în cap asupra competenţei, trimiţându-şi dosarele una alteia. Durata proceselor este de prea multe ori exasperantă. În câteva cazuri, după ce Instituţia Prefectului a dispus acorderea unei sume, Autoritatea nu a fost de acord, s-a ajuns la prima instanţă, apoi la cea de-a doua, tot acest drum durând 5-6 ani. Într-un alt caz, cu sentinţa definitivă şi irevocabilă în mână, o ieşeancă tot n-a primit banii, ceea ce a făcut-o să ceara şi să obţină încuviinţarea executării silite a Autorităţii. Teoretic, ea putea să ia banii din salariile angajaţilor de la această instituţie. Nu au lipsit nici cazurile în care ieşeni au obţinut de la instanţe sentinţe care forţau Autoritatea să le plătească tranşele din sumele stabilite definitiv.

 

Deşi disperarea petenţilor este mare, nici magistraţii nu par să aibă compasiune, în două situaţii reclamanţi din Iaşi fiind amendaţi cu câte 700 de lei pentru că au introdus acţiunile „cu rea credinţă”. Ulterior, sancţiunile au fost anulate.   

 

Cel mai mare adversar al acestor oameni este însă Guvernul, cel care a fost de acord cu legea 290 şi care, în 2013, invocând criza economică, a emis o Ordonanţă prin care sumele trebuiau plătite în tranşe în decurs de 10 ani. Ulterior, Ordonanţa a fost declarată ca neconstituţională.

 

Multă frustrare a produs în rândul acestor oameni şi scandalurile în care a fost implicată Autoritatea. În timp ce dosarele lor stăteau cu anii în rafturile instituţiei, alţii primeau decizii în termene foarte scurte. Pe de altă parte, în 2014  vicepreşedintele Autorităţii a fost trimis în judecată pentru o şpagă de 1 milion de euro!  

 

Cheia: domiciliul părinţilor

Şi în prezent există la Iaşi multe dosare depuse în baza Legii 290. Unul este cel al lui Boris Galeaschi şi Adrianei Cojocariu, urmaşii lui Grigore şi Elisavetei Galearschi, doi soţi care au trecut printr-o situaţie de genul celei descrise mai sus.”Noi am făcut tot felul de hârtii, împreună cu unchiul meu. Sper să ni se facă dreptate. Am adus toate actele şi am demonstrat. Este vorba de o casă şi de un teren. Îmi pare rău, alte detalii nu vă pot oferi. Nu am voie să vorbesc. Eu nici nu eram născută atunci”, a spus Adriana Cojocariu.

 

După mai mulţi ani de strâns documente doveditoare, cei doi au cerut Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţilor să li se facă dreptate. Autoritatea a decis însă că ieşenii nu pot primi sumele corespunzătoare pentru că nu s-a dovedit locul şi momentul în care au decedat Elisaveta şi Grigore Galearschi. În consecinţă, moştenitorii au atacat la Tribunalul Iaşi hotărârea luată de ANRP. ”Pentru a beneficia de măsuri reparatorii, persoanele îndreptăţite trebuie să facă dovada că au avut în proprietate la momentul refugiului bunurile pentru care se solicită acordarea măsurilor reparatorii. Motivul respingerii este lipsa documentelor care să ateste împrejurările decesului autorilor Galearschi Grigore şi Elisaveta (dacă decesul a survenit în momentul deportării sau nu) precum şi data şi locul decesului”, se arată în motivarea deciziei ANRP.

 

Proprietari sau refugiaţi?

Mai mult, Autoritatea susţine că cei doi soţi au ales să rămână pe teritoriul ocupat de sovietici şi că au ignorat un ordin de evacuare din 1944, bucurându-se astfel de dreptul de proprietate. ”Potrivit Certificatului de reabilitare eliberat de Procuratura Republicii Moldova, Galearschi Grigore a fost condamnat în 1945, iar Galeanschi Elisaveta a fost deportată în 1949, primul la un an de la data refugiului, iar soţia acestuia la peste cinci ani, aceştia având calitatea de cetăţeni sovietici”, afirmă autorităţile.

 

Proceduri anevoioase

Ritmul despăgubirilor este anevoios. Motivul: ori beneficiarii nu vin cu toate documentele doveditoare, ori Statul Român nu are suficiente fonduri pentru a depăgubi petenţii, în număr destul de mare de vreme ce în 2006, de exemplu, erau înregistrate la nivel naţional peste 15.000 de cereri de despăgubire. În acelaşi an, la Iaşi erau înregistrate 590 de cereri. ”În acest moment, la nivelul Instituţiei Prefectului nu mai există cereri pe legea 290. Acestea au fost soluţionate”, a declarat Felix Guzgă, purtătorul de cuvânt al Prefecturii.

 

Topul ieşenilor despăgubiţi conform Legii 290/2003

Antonina Prunianu, Aglaia Filon – 677.777 lei;

Leonid, Florica, Cezar, Dumitru Ipiroti, David Ciprian – 568.331 lei (în recurs);

Dorina Silvia Zubcu, Cristian Bogdan Zubcu, Lucia Cristoloveanu – 302.281 lei (în recurs);

Elena Mâţă,
Ana Rusu – 258.640 lei;

Marilena Grădinaru – 243.666 lei;

Olga Loghin – 222.194 lei;

Mihai Valentin, Ioan, Nicolai şi Veronica Suchar, Maria Băjenaru, Gelu Valentin Constantin, Gabriela Japa – 186.472 lei;

Aurora Bălan  – 145.992 lei;

Livia (Goraş) Holban, Rodica Condurache – 123.844 lei (în recurs).

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here