Deşi se ştie de mult că un consum ridicat de mâncăruri tip fast food, cu conţinut mare de grăsimi, zahăr şi sare, dăunează sistemului imunitar şi sănătăţii în general, un nou studiu scoate în evidenţă adevărata amploare a impactului negativ al unei alimentaţii nesănătoase: aceasta afectează microbiomul intestinal şi produce modificări nocive la nivelul ADN-ului celular, modificări care sunt transmise şi urmaşilor.
Studiul, publicat în Nutrition Journal, arată că un consum ridicat de fast food este asociat cu un risc mărit de inflamaţie, infecţii, cancer şi boli alergice şi autoimune.
Obiceiurile alimentare nesănătoase lasă „cicatrice” în ADN şi afectează microbiomul intestinal – ansamblul complex de microorganisme care trăiesc în intestinul uman şi au o influenţă hotărâtoare asupra sănătăţii.
„Corpurile noastre sunt nişte mini-ecosisteme şi orice factor care ne deranjează bacteriile ne poate afecta sănătatea în moduri foarte profunde”, spune dr. Ian Myles, autor al studiului şi medic în cadrul National Institute of Allergy and Infectious Diseases.
Mai mult decât atât, este improbabil ca suplimentele alimentare sintetice sau probioticele să poată compensa proastele obiceiuri în materie de alimentaţie. Singura soluţie este modificarea stilului de viaţă, prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase.
Cel mai îngrijorător aspect este faptul că deprinderile alimentare nesănătoase îşi pun amprenta asupra ADN-ului şi asupra microbiomului celular, afectând sistemul imunitar, iar aceste probleme imunitare se transmit şi urmaşilor.
Microbiomul intestinal răspunde rapid la modificările dietei, acestea produc schimbări atât în ceea ce priveşte tipurile de bacterii din intestin, cât şi în ceea ce priveşte expresia genelor acestor bacterii. Alte studii arătaseră că alimentaţia mamei afectează ADN-ul copilului
Noul studiu confirmă impactul stilului de viaţă – al alimentaţiei în special – asupra sănătăţii oamenilor şi al copiilor lor; ca urmare, dr. Myles insistă asupra recomandării de a elimina zaharurile procesate industrial, grăsimile omegenizate.
„Le spun mereu oamenilor că e o mare deosebire între grăsimea dintr-o bucată de peşte sau de carne şi grăsimea pe care o consumă ca parte a alimentelor procesate.”
Sursa: descopera
