Greşeli în proiect şi un „chef” de muncă de speriat îndepărtează mult termenul de finalizare a investiţiei. Obiectivul trebuia finalizat în februarie, dar a fost adăugată o altă dată, care deja pare nerealistă: septembrie 2014.
O gravă eroare de proiectare face ca Pasajul Octav Băncilă să aibă deja ştearsă de două ori data finalizării de pe tăbliţa de identificare de la intrarea în şantier. Scria „februarie 2014”, apoi s-a trecut „septembrie 2014”, dar poate fi toamna, dar în niciun caz anul acesta. Când s-au montat stâlpii pasajului, s-a constatat că reţeaua de apă, care pe schiţe figura în altă parte, se află chiar sub talpa unui pilon.
Veşnicele Conest, Eky Sam şi Vega’93
Conest, Eky Sam şi Vega’93 şi-au adjudecat şi acest proiect, alături de multe altele din Iaşi. Singura diferenţă este că s-a adăugat o a patra firmă, Corefero, suma pe care şi-o împart fiind de 20 milioane de euro. Preţul include, alături de construirea pasarelei şi modernizarea celor nouă străzi adiacente.
Comparativ, pasajul peste calea ferată de la Era Park a costat 5,5 milioane de euro şi a fost gata într-un an şi patru luni. În cazul Octav Băncilă, licitaţia a avut loc în mai 2011 şi au trecut deja trei ani, timp în care au apărut doar nişte piloni.
Aşa ar trebui să arate, în final, pasajul care va aduce un plus important în fluidizarea traficului din Iaşi
Greşeli de proiectare
Conform tăbliţelor afişate la capătul dinspre Alexandru cel Bun al pasajului, lucrarea trebuia să fie gata până în februarie 2014. Pe una dintre tăbliţe, termenul limită a fost modificat: septembrie 2014. Dar nici acest termen nu pare final, în condiţiile în care lucrările avansează lent. Într-o scurtă inspecţie, reporterii 7EST au găsit, luni la prânz, un şantier apatic, cu un utilaj de forat ce părea părăsit în grabă, un camion lăsat de izbelişte, un buldozer cu cabina descuiată şi nici un muncitor la treabă. Aceasta în condiţiile în care mai sunt trei luni până la inaugurarea anunţată şi ar fi trebuit să fie bătaie mare pe utilaje şi coadă de oameni care să sape.
„S-a produs o întârziere foarte mare din cauza unor greşeli de proiectare. Greşelile nu s-au făcut din incompetenţă, ci din cauza neconcordanţei dintre, pe de o parte, poziţionarea infrastructurii de electricitate, apă, gaze din teren şi, pe de altă parte, poziţionarea pe hârtie. Când au început să sape au găsit acolo ţevi unde hârtiile nu arătau aşa ceva şi au găsit loc liber acolo unde trebuia să fie infrastructură. Proiectul a trebuit reparat din mers”, a explicat un specialist în construcţii din Iaşi, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Conductele de termoficare au fost mutate deja din zonă.
Regula celui mai ieftin
Nicio autoritate publică nu poate avansa o dată exactă la care Pasajul Octav Băncilă va fi terminat. Şi asta pentru că toată lumea a observat că lucrările avansează extrem de greu, deşi sunt foarte scumpe. „Constructorii au un termen clar. Dacă nu-l respectă, vor fi penalizaţi. S-a schimbat data limită din februarie în septembrie, dar dacă nu-l termină, au penalizări. Nu putem aduce alte firme la licitaţii, pentru că legislaţia actuală ne obligă să declarăm câştigătoare oferta cea mai mică. Dacă cei care lucrează cel mai ieftin nu au capacitatea tehnică de a respecta termenele? Nu putem controla asta. Sunt nişte garanţii pe care le vom executa”, a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.
Pasajul Basarab a fost inaugurat cu mult fast
Succese şi eşecuri şi la alţii
Două din marile pasaje construite în ultimii ani în Bucureşti au avut viteză de execuţie mare, dar un al treilea s-a împotmolit din cauza constructorului, Romstrade, intrată în incapacitate de plată.
Pasajul Basarab are 1,9 km lungime şi 25,5 lăţime, o întreagă infrastructură de benzi de circulaţie şi şine de tramvai deasupra şi dedesubt, lifturi, staţii de tramvai. A costat enorm: 240 de milioane de euro în total şi este considerat cea mai scumpă investiţie în infrastructură din Bucureşti. Pasajul, o lucrare extrem de complexă, a fost construit între 2006 şi 2011.
Pasajul Pipera are aproape 700 de metri lungime şi patru benzi de circulaţie, câte două pe sens. A costat 25 de milioane de euro şi a fost construit între 2010 şi 2012, deşi bucureştenii s-au plâns de întârzieri nepermise.
Pasajul Mihai Bravu (foto) este încă în construcţie. A fost început în 2011 şi ar putea costa la final aproximativ 28 de milioane de euro. Lucrările au fost adjudecate iniţial de firma Romstrade, dar aceasta nu a lucrat o perioadă mare de timp. În 2012 contractul a fost reziliat şi oferit aceleiaşi firme care a realizat Pasajul Basarab. Podul este acum aproape finalizat.
