Finanţarea iniţială a fost redusă de Ministerul Mediului. Viceprimarul Mihai Chirica lucrează la un nou proiect, privind amenajarea zonei de agrement peste Bahlui, dar fără un termen precis. Orizontul de aşteptare: spre 2020, odată cu noul exerciţiu financiar la nivelul UE.
Ideea Bahluiului navigabil are de aşteptat vremuri mai bune. Bărcuţele, hidrobicicletele şi terasele fac parte dintr-un alt proiect, care încă nu a fost demarat. Specialiştii consultaţi de 7Est susţin însă că este aproape imposibil să mai fie realizat.
Tranzit mai rapid
Lucrările la Bahlui au început în 2011 şi au fost recepţionate în cursul anului trecut. Doar în municipiul Iaşi a fost vizată decolmatarea albiei Bahluiului pe o lungime de 11 km şi stabilizarea malurilor albiei minore. Pe circa 2,5 km, între Podu de Piatră şi Podul Tudor Vladimirescu s-au aşezat îmbrăcăminţi cu perete din beton armat monolit, s-a stabilizat albia minoră cu gabioane din amonte de confluenţa cu râul Nicolina până la Podu de Piatră, dar şi între Podul Tudor Vladimirescu şi Podul Metalurgiei. „Această etapă a vizat tranzitarea cât mai rapidă a celor 11 kilometri pe care râul îi are în Iaşi”, a explicat Dan Cârlan, fost secretar de Stat la Ministerul Mediului şi cel care s-a ocupat de lucările de pe Bahlui.
Bani doar în betoane
Practic, s-au cheltuit aproape 8,5 milioane de euro pentru a betona albia râului care tranzitează Iaşul. Dalele din beton au rolul de a accelera cursul de apă, astfel încât, în caz de creştere a debitelor, să nu existe risc de inundaţii. Etapa a doua a proiectului vizează zona de agrement, cea cu care vor intra, practic, ieşenii în contact. „Proiectul se află acum în curtea primăriei, se ocupă domnul viceprimar Mihai Chirica de el. Eu nu vă mai pot spune multe, dar ştiu că era într-un stadiu avansat”, a susţinut Dan Cârlan.
Viceprimarul Chirica nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei, dar proiectul iniţial prevedea amenajarea de terase şi pontoane pe Bahlui.
Nu au lărgit albia şi nu au stăvilare
Specialiştii în lucrări hidrotehnice consultaţi de 7Est au susţinut, sub rezerva anonimatului, că faza a doua a proiectului nu mai poate fi realizată. „Dacă se voia zonă navigabilă, se lărgea albia. Nici taluzarea nu permite, este taluzare ambientală, cu pământ”, au spus ei.
În proiect, existau două stăvilare: unul în Tudor şi unul în Podu Roş, care ar fi avut rolul să asigure creşterea nivelului apei, pentru a permite ambarcaţiunilor uşoare să navigheze. Aceleaşi stăvilare aveau rolul de a goli albia pentru câteva ore, ca să permită curăţirea ei de aluviuni sau de gunoaie. Stăvilarele nu au mai fost însă realizate.
Sunt în plan
Potrivit lui Dan Cârlan, stăvilarele vor fi făcute de primărie, când va demara faza a doua a proiectului. „Sunt incluse, vor fi realizate. Au un rol foarte important în ceea ce priveşte zona de agrement”, spune el. Ca principiu, ar trebui să apară alei de promenadă, cu băncuţe şi dotări, instalaţii de iluminat din zona Podu de Piatră până în zona Tudor Vladimirescu, cu sisteme ecologice bazate pe energie solară, amenajări de stăvilare şi ecluză în Podu Roş pentru ambarcaţiuni uşoare de agrement şi sportive, trei până la cinci construcţii transversale peste albie, de pe un mal pe celălalt, pentru magazine, terase, alei.
Dan Cârlan promitea bărcuţe pe Bahlui
Lucrare întârziată şi cu probleme
Nici lucrările efectuate până în prezent nu au decurs fără peripeţii. Au apărut fisuri în dale, care au fost remediate prin aplicarea unui adeziv special. Mai mult, finalizarea lucrărilor şi recepţia au întârziat aproape un an. Când au început lucrările, Dan Cârlan anunţa că în toamna lui 2013 ieşenii se vor putea plimba cu bărcuţa pe Bahlui. Obiectivul de investiţii „Regularizare râu Bahlui în municipiul Iaşi“ face parte dintr-un proiect mai amplu de amenajare a albiei râului Bahlui, în valoare estimată de 65 de milioane de euro. Pe lângă lucrările din Iaşi, mai erau vizate amenajarea unei acumulări în zona Târgu Frumos, implementarea unui sistem de management integrat în bazinul hidrografic al Prutului, al cărui afluent este Bahluiul, pentru gestionarea optimă a resurselor de apă, şi realizarea unui model digital al acestui bazin hidrografic. Lucrările au demarat în prezenţa autorităţilor locale pe 7 martie 2011, iar termenul de finalizare pentru regularizarea Bahluiului pe porţiunea din muncipiul Iaşi era fixată la 30 de luni. În mai 2010, licitaţia pentru regularizarea râului Bahlui în municipiul Iaşi a fost câştigată de societatea Dimar SRL Bucureşti.
Vise: pontoane, alei iluminate, piste de biciclişti, spaţii comerciale
Orgoliile politice au blocat proiectul zonei de agrement încă din 2013, dar în vara anului trecut s-a anunţat deblocarea lui. „Proiectul de amenajare turistică şi de agrement pe râul Bahlui a fost deblocat, după ce Consiliul Local a votat trecerea de la Ministerul Mediului la Primăria Iaşi a unui teren de pe malul apei. Pe această suprafaţă se vor amenaja obiectivele de agrement şi turistice, într-o asociere din care, alături de municipalitatea ieşeană, mai fac parte Consiliul Judeţean şi Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad”, nota ziarul primăriei la acea data.
Zona era anunţată a beneficia de pontoane, iluminat public, piste de biciclişti şi spaţii comerciale, şi era cuprinsă pe tronsonul Podu de Piatră – pod Tudor Vladimirescu pe Splai Bahlui Mal Drept şi Splai Bahlui Mal Stâng. Pe maluri urmau să fie create alei de 3,5 metri lăţime, iar între Tudor Vladimirescu şi Podul de Piatră adâncimea apei ar fi trebuit să ajungă la trei metri.
