Șomajul și sărăcia sunt percepute ca fiind cele mai grave probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Constatarea poate fi extrasă din numeroasele cercetări din ultimii ani ale Transparency International.
Peste jumătate de milion de cetățeni din totalul de 3,5 milioane se consideră săraci.
În încercarea de a supraviețui, peste 1 milion de cetățeni au plecat din țară în căutarea unui loc de muncă. Potrivit Băncii Mondiale, ponderea remitențelor în Produsul Intern Brut al Moldovei constituie 24,1%. Aceasta face economia țării dependendentă de remitențe. La sfârșitul lunii aprilie, cetățenii moldoveni vor obține dreptul de a călători fără vize în UE, iar unii experți se tem că aceasta va duce la depopularea țării. Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza, a analizat, pentru DW, temeinicia acestor temeri.
DW: – Un milion de cetățeni plecați e mult pentru Moldova. De vină e politica neadecvată a Guvernului, patronatul care nu oferă condiții decente de muncă sau sunt alte motive?
OLEG BUDZA: – Eu cred că angajatorii sunt vinovați în primul rând şi politicile ineficiente ale statului, care nu oferă locuri de muncă și salarii decente, în al doilea rând. Oamenii caută condiţii mai bune de muncă. E firesc. Ei trebuie să-şi întreţină familiile, să-și educe copiii. Dar școala costă. În străinătate, salariile sunt mai mari și ei pleacă. Noi trebuie să identificăm soluții urgent, pentru că foarte curând se vor deschide porțile Europei pentru moldovenii cu pașapoarte albastre, iar riscul depopulării bruște a Moldovei va crește. Am discutat despre aceasta cu cei de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Le-am explicat că noi avem nevoie de credite preferențiale, deoarece condițiile de creditare impuse de băncile din Moldova sunt sufocante mai ales în ceea ce privește construcția drumurilor și locuințelor. Și încă un detaliu de neignorat: după toate frământările geopolitice din ultimul timp, mulți dintre moldovenii care muncesc astăzi în Rusia vor fi alungați acasă. Este oare gata Moldova să-i asigure cu locuri de muncă plătite pe măsura experienței acumulate de ei?
Da, dar odată cu liberalizarea regimului de vize cu UE și semnarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb apar oportunități noi. Adevărat, moldovenii nu vor avea dreptul să se angajeze în UE, dar se deschid porțile spre o piață nouă. Pe de altă parte, nu putem ignora faptul că că până acum moldovenii plăteau sume enorme unor firme obscure ca să ajungă ilegal în Europa, iar acum vor putea face asta pur și simplu având pașaport biometric.
Pericolul depopulării țării după liberalizarea regimului de vize există. Acest pericol se va menține atâta timp cât angajatorii din alte țări vor oferi condiții mai bune de muncă. Pe de altă parte, eu cred că o bună parte din cei care au vrut să plece, deja au plecat. Aceasta nu scutește, însă, Guvernul, patronatele și sindicatele de obligația de a întreprinde măsuri în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață și crearea locurilor de muncă aici, la noi acasă. Avem de muncit foarte mult și se impun acțiuni urgente pe această dimensiune. Trebuie să luptăm cu economia subterană, să dezrădăcinăm practica achitării salariilor în plic, să creștem competitivitatea producţiei moldovenești, să vedem cum ne asigurăm securitatea energetică și ce putem face pentru a avea energie mai ieftină.
Am văzut unele rapoarte alarmante despre pericolul falimentării sistemului de pensii ca urmare a migrației forței de muncă…
Aceasta este, în viziunea mea, cea mai gravă problemă. În Moldova, populaţia a îmbătrânit. Coeficientul de îmbătrânire al populaţiei este de 14%, pe când în Europa este de 12%. La noi, un salariat întreţine 1,5 pensionari, pe când în mod normal ar trebui ca 4 salariați să întrețină un pensionar. Așa că, din punctul acesta de vedere, noi suntem pe marginea prăpastiei. Am făcut unele cercetări și am extras o concluzie dramatică: dacă nu vom reuși rapid să-i convingem pe moldoveni să muncească acasă, ne vom pomeni cu o populație îmbătrânită, iar peste 20 de ani Moldova va avea 600 mii de salariaţi şi 1 milion 500 mii de pensionari. Cine va întreţine armata aceasta de oameni vârstnici? Iată catastrofa socială de care ne apropiem. În fiecare an, deficitul fondului de pensii creşte cu 1 milion de lei moldovenești. Acest deficit nu are cum să fie acoperit, deoarece 40-50% din angajați lucrează la negru şi nu virează nici un ban în Bugetul asigurărilor sociale de stat.
Ce ar trebui să facă statul ca să evite această dramă?
Noi am implicat savanţii în identificarea unei soluții. În primul rând e nevoie ca statul să întoarcă încrederea oamenilor. Cetățenii trebuie să fie siguri că nu vor fi minţiţi. Este un proiect foarte bun – statul compensează cu 1 leu fiecare alt leu investit într-o afacere de un moldovean întors de la muncă din străinătate. Dar noi deja ne-am convins – se schimbă guvernarea și proiectele bune dispar, iar omul rămâne singur cu investiția ratată. Omul când nu are încredere în stat, în viitor, mizează doar pe forţele proprii şi caută să-şi pună familia la adăpost în afară.
Şi mai este o problemă pe care astăzi nimeni nu o abordează. Uitaţi-vă ce diferenţă există între salariaţii de rând, care primesc un salariu mediu de 3.500 lei (echivalentul a 190 de euro) şi o altă categorie de cetățeni cu venituri de 20-30 de ori mai mari. Această bombă, la un moment dat, va exploda. Și mai uitați-vă la un indicator: creșterea ratei divorţurilor. Practic fiecare a doua familie se destramă în primii doi ani de căsnicie, în mare parte din cauza lipsurilor și șomajului care generează vicii. Dar ce facem cu copii care vor trebui să crească fără tata sau fără mama? Eu le-am explicat experților FMI: Miracole europene în Moldova nu vor avea loc fără proiecte cu finanțare foarte sigură. Băncile noastre trebuie să-şi schimbe atitudinea faţă de producători, faţă de cetăţeni. Cu aceste dobânzi exagerate la credite pe care le practică băncile din Moldova, familiile tinere sunt condamnate la sărăcie. Noi am
calculat. Ca să-şi cumpere un apartament cu 3 camere, o familie tânără trebuie să muncească 50 de ani ca să ramburseze creditul.
(Sursa: dw.de)
