Vârsta la care poate debuta boala Parkinson a scăzut mult în ultimii ani, una din 20 de persoane afectate îmbolnăvindu-se înainte de vârsta de 40 de ani, în timp ce înainate debutul bolii era după 65 de ani, a spus, joi, preşedintele Societăţii Naţionale de Neurologie, Dafin Mureşanu.
„În ultimii ani, vârsta la care este depistată maladia a scăzut la 40 – 50 de ani. Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienţi a căror vârstă depăşeşte 55 de ani, dar unul din 20 de cazuri are debutul înainte de vârsta de 40 de ani. Bărbaţii sunt mai expuşi, statisticile arătând că prevalenţa bolii este de 1,5 bărbaţi la o femeie”, a mai spus Mureşanu, în cadrul celei de-a treia ediţii a Cursului Internaţional de boală Parkinson şi tulburări ale comportamentului motor, care are loc în perioada 2 – 4 aprilie în Poiana Braşov şi la care participă specialişti din 11 ţări.
La nivel mondial, sunt aproximativ şase milioane de persoane cu boala Parkinson şi este posibil ca acest număr să fie mai mare, având în vedere cazurile încă nediagnosticate. Numai în China există mai mult de 1,7 milioane de persoane cu această afecţiune. În Europa se estimează că sunt în prezent peste 1,2 milioane de pacienţi cu boala Parkinson, iar numărul acestora este posibil să se dubleze până în 2030, a mai spus Mureşanu.
În România, potrivit ultimelor date, sunt trataţi peste 70.000 de bolnavi cu maladia Parkinson, dar există un număr mai mare de bolnavi care încă nu au fost diagnosticaţi.
În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson şi peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare şi dezvoltare. De altfel, boala Parkinson reprezintă unul dintre subiectele dezbătute tot mai des la marile congrese mondiale de neurologie, a mai spus preşedintele Societăţii Naţionale de Neurologie.
„Este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la aceste manifestări, dovedind în acest fel că avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional”, a conchis Mureşanu.
Evenimentul din Poiana Braşov este organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) în colaborare cu Societatea de Neurologie din România şi reuneşte 200 de medici neurologi din România şi alte 10 ţări, printre care Franţa, SUA, Marea Britanie, Germania, Suedia, Spania şi Italia. În cadrul acestei întâlniri, vor fi prezentate câteva dintre proiectele realizate de către Societatea Română de Neurologie.
Cel mai important dintre acestea este REPARK (Registrul Naţional de boală Parkinson), care îşi propune să genereze primul program de evaluare a incidenţei şi prevalenţei bolii Parkinson în România.
În continuarea Cursului Internaţional de boală Parkinson şi tulburări ale comportamentului motor, se va desfăşura un alt eveniment educaţional, pe tema „Progresele abordării multidisciplinare în boala Parkinson avansată”, în perioada 5 – 6 aprilie, tot la Poiana Braşov. Evenimentul îşi propune să aducă în atenţia celor peste 200 de medici neurologi prezenţi experienţele centrelor de expertiză în diagnosticul şi tratamentul bolii Parkinson avansate. În România există 10 astfel de centre, în Bucureşti, Târgu Mureş, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Oradea.
Potrivit datelor prezentate la curs, boala Parkinson s-a dovedit a fi mult mai frecventă în rândul sudorilor, medicilor, stomatologilor, profesorilor, avocaţilor, oamenilor de ştiinţă şi preoţilor, iar programatorii au o vârstă mai mică în momentul diagnosticului.
Oamenii implicaţi în procesul de fabricaţie şi de transport prezintă un risc mai mic de a dezvolta maladia. Boala Parkinson este mai frecventă în mediul rural. Agricultorii sunt mai predispuşi la această boală decât vânătorii şi silvicultorii.
Totodată, persoanele cu părul negru s-au dovedit a fi cel mai puţin predispuse la boala Parkinson, persoanele cu părul castaniu au cu 40 la sută mai multe şanse de a o dezvolta, cele cu părul blond – cu 60 la sută, iar roşcaţii – şanse aproape duble. Această asociere poate părea ciudată, însă generarea culorii părului şi declanşarea bolii au o buclă comună de biochimie. Dopamina, necesară pentru ameliorarea bolii Parkinson, rezultă din transformarea L-tirozinei în L-dopa. Totodată, melanina, pigmentul care determină culoarea părului, derivă tot din convertirea L-tirozinei în L-dopa .
Există mai mulţi bărbaţi decât femei cu boală Parkinson, însă raportul bărbaţi/femei diferă foarte mult în funcţe de ţară. Astfel, există un contrast puternic între prevalenţa crescută masculină din Nigeria şi predominanţa feminină din Japonia.
Etiopia are cea mai mică prevalenţă a bolii Parkinson înregistrată în lume (7 la 100.000). Ţara cu cea mai mare prevalenţă din lume este Albania (800 la 100.000). În această ţară, mai multe afecţiuni neurologice au fost raportate cu o incidenţă mai mare. Următoarea cea mai mare prevalenţă a bolii Parkinson din lume este într-o zonă cu plante feromanganice din vecinătatea Brescia, Italia (407 persoane la 100.000 de locuitori).
În 1875, Henri Huchard a detaliat primul caz de boală Parkinson juvenilă. El a descris la un copil de 3 ani toate caracteristicile clinice ale bolii Parkinson. De atunci, cazul de boală Parkinson cu vârsta cea mai mică a fost cel al unei fete de 10 ani din Oklahoma, care a prezentat primele simptome la numai 2 ani. Cu toate acestea, dezvoltarea maladiei la persoanele sub vârsta de 30 de ani est
e neobişnuită. Boala Parkinson apare de obicei în jur de 50 – 60 de ani, iar incidenţa sa creşte cu avansarea în vârstă.
(Sursa: gandul.info)
