O comisie guvernamentală recomandă Germaniei să depisteze „turiştii bunăstării” din state UE aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi muncitorii necalificaţi, să-i expulzeze pe cei care comit fraude şi să le interzică revenirea pentru o anumită perioadă de timp, relatează site-ul Euractiv.
Creşterea economică şi rata scăzută a şomajului din Germania reprezintă un adevărat „magnet” pentru cetăţeni UE care beneficiază de libertatea de mişcare în cadrul Uniunii Europene (UE), în contextul în care industria duce nevoie de personal. Însă există temeri cu privire la un „aflux” de bulgari şi români, care fug de sărăcia din ţarile lor, scrie site-ul. Guvernul Merkel a creat în ianuarie o comisie care să evite asemenea abuzuri, după ce unele oraşe germane s-au plâns că serviciile lor de sănătate şi pentru ajutoare sociale nu mai pot face faţă numărului mare de şomeri est-europeni.
Concluziile „interimare” ale comisiei urmează să fie prezentate presei miercuri, însă o copie a raportului, la care Reuters a avut acces, arată că actuala coliţie între social democraţi şi conservatori condusă de către Merkel pregăteşte înăsprirea regulilor.
„Guvernul susţine libertatea de mişcare, iar Germania beneficiază de pe urma ei. Totodată trebuie să recunoaştem că o mulţime de probleme pot să fie asociate cu imigraţia”, se arată în document.
Populaţia Germaniei a crescut pentru al treilea an consecutiv, în 2013, în contextul în care migraţia netă a atins cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani şi a înregistrat o creştere a migranţilor din Europa de Est. Însă este prea devreme să se aprecieze dacă anularea, la 1 ianuarie, a restricţiilor impuse României şi Bulgariei pe piaţa europeană a muncii va produce efecte şi mai puternice în acest sens în 2014.
Un adjunct al ministrului de Interne, Guenter Krings, totodată parlamentar conservator, a declarat că Berlinul consideră libertatea de mişcare pentru muncitori „unul dintre pilonii principali ai UE”. „Însă libera circulaţie la nivel european are scopul găsirii unui loc de muncă sau efectuării studiilor”, a declarat el pentru Reuters. „Dacă nu ai nici măcar teoretic o şansă să fii angajat, pre-condiţiile libertăţii de mişcare nu sunt întrunite”, a adăugat el.
Guvernul german afirmă că majoritatea românilor şi bulgarilor vin să muncească legal sau să studieze, însă o minoritate pretinde că efectuează activităţi independente pentru a primi ajutoare sau solicită ajutoare pentru copii fără intenţia reală de a obţine un loc de muncă.
„Vrem să fie clar că imigranţii sunt bineveniţi, în continuare, în Germania”, a declarat Krings. „În privinţa imigranţilor, nu vrem să distingem între ţări de origine bune sau rele, ci între calificări suficiente sau insuficiente ale imigranţilor”, a adăugat el.
Primari din 16 oraşe, inclusiv Koln, Hanovra şi Dortmund, au afirmat în mod public, anul trecut, că nu mai pot să facă faţă unor imigranţi şomeri provenind din Europa de Est, mulţi dintre ei etnici romi.
Dezbaterea publică pe această temă în Germania este la fel de puternică precum în alte state UE, însă Berlinul este îngrijorat că o reacţie împotriva migrării ar putea alimenta extrema dreaptă în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European (PE), prevăzute în mai.
Ministerul german de Interne, condus de conservatori, şi Ministerul Muncii, condus de către social-democraţi, care asigură împreună preşedinţia Comisiei, alcătuită din funcţionari provenind din 11 ministere, asigură „echilibrul” între cele două forţe politice din cadrul „marii coaliţii” conduse de către Merkel, care împlineşte miercuri 100 de zile de la preluarea mandatului.
Comisia propune limitarea şederii cetăţenilor europeni aflaţi în căutarea unui loc de muncă la o perioadă de trei luni de zile, în cazul în care aceştia nu-şi găsesc un loc de muncă, expulzarea celor care comit fraude în domeniul ajutoarelor sociale, interzicerea revenirii acestora din urmă în Germania pentru o anumită perioadă şi impunerea unor verificări dure asupra celor care solicită ajutoare.
Ea mai recomandă urmărirea în justiţie a firmelor care utilizează muncitori la negru şi alocarea sumei de 200 de milioane de euro în vederea ameliorării problemelor sociale în oraşele cele mai afectate.
(Sursa: capital.ro)
