Cu timpul, pe harta lumii poate apărea un nou stat suveran: Republica Srpska.
În prezent, ea face parte din Bosnia-Herţegovina. Liderul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a susţinut în permanenţă ideea de independenţă. Experţii afirmă că Banja Luka are mult mai multe baze juridice pentru proclamarea independenţei decât Kosovo.
„Dacă comunitatea internaţională a oferit provinciei Kosovo dreptul de a fi independentă, acest lucru oferă posibilitatea ca şi Republica Srpska să devină independentă”, a declarat Milorad Dodik în urmă cu un an. La începutul anului 2008, pe vremea când Dodik a fost prim-ministru, Parlamentul Republicii Srpska a adoptat o rezoluţie potrivit căreia sârbii bosniaci pot să iasă din componenţa Bosniei-Herţegovina dacă majoritatea ţărilor membre ale ONU şi statelor UE vor recunoaşte independenţa Kosovo. La sfârşitul anului 2012, aceste condiţii au fost îndeplinite. Banja Luka dispune şi de alte motive pentru proclamarea suveranităţii, este de părere Piotr Iskenderov, expert de la Institutul de Slavistică.
„Evenimentele pot evolua conform scenariului kosovar. Dacă în cazul Kosovo albanezii kosovari au acţionat în pofida voinţei puterii centrale de la Belgrad, deoarece Kosovo nu era nici măcar o republică autonomă, ci o provincie autonomă, în arhitectura Bosniei-Herţegovina republica Srpska dispune oficial de puteri lărgite, confirmate pe plan internaţional. Prin urmare, hotărârea Republicii Srpska de a ieşi din componenţa Bosniei-Herţegovina va fi mult mai legitimă şi mai fondată din punctul de vedere al dreptului internaţional decât în cazul Kosovo”.
Banja Luka are destule motive pentru a se separa de Sarajevo. Mulţi sârbi care locuiesc în Bosnia-Herţegovina consideră că acesta este un stat artificial. Populaţia din Republica Srpska consideră că necesitatea de a coordona toate deciziile importante nu numai la nivel federal, ci şi cu reprezentanţii UE, este inutilă. Există şi alte circumstanţe care forţează Banja Luka să-şi proclame suveranitatea, consideră Elena Ponomariova, profesor la Institutul de relaţii Internaţionale.
„Atunci când în 1995 a fost semnată Constituţia de la Dayton, ea conţinea prevederi care ofereau o anumită independenţă Republicii Srpska. În prezent, toate acestea sunt în curs de revizuire. Regiunea este interesată de dezvoltarea cooperării în domeniul energiei cu companii ruse. La rândul lor, statele occidentale, având în vedere în special evenimentele din jurul Crimeii, încearcă să blocheze acest lucru. Are loc o aşa numită revizuire lentă a acordurilor de la Dayton, ceea ce însemnă, practic, pierderea chiar şi a acelei părţi neînsemnate de suveranitate de care dispune Republica Srpska”.
(Sursa: capital.ro)
