VIDEO. Cum e să fii ROMÂN ÎN TRANSNISTRIA

 

Pentru cei ce promovează românismul, fiecare zi în inima Transnistriei este o adevărată provocare. Loviturile asupra liceelor cu predare în limba română din stânga Nistrului continuă. Blocarea conturilor bancare,  persecutarea profesorilor și impunerea de taxelor nejustificat de mari, ca o condiție pentru a le fi permisă activarea în continuare, tensionează atmosfera până la imposibil. În timp ce administrația centrală se spală pe mâini, autoproclamata republică dă de înțeles clar – prezența în stânga Nistrului a școlilor cu predare în limba română e incomodă și mai mult decât nedorită.
 

 

Instituții impozitate dublu

Directorul gimnaziului din Corjova, Constantin Sucitu, povesteşte presiunile la care este supus, atât el cât şi echipa de profesori, de separatiştii din administrația de la Dubăsari. Sucitu spune că presiunile au existat dintotdeauna, dar s-au acutizat odată cu parafarea Acordului de asociere cu UE de către autoritățile centrale de la Chişinău:

”Au impus plăți pentru arenda clădirilor în care ne desfășurăm activitatea. Întâi era 35 603 ruble anual, am și semnat un contract. Mai târziu, printr-un recalcul, au corectat – deja, aceeași sumă, trebuia s-o achit lunar. Prin octombrie, când s-a schimbat administrația, mi-au retras contractele, au făcut modificări și m-au pus în fața faptului decis – va trebui să achit 39 692 ruble lunar.”

Solicitați în scris să justifice componența acestei sume, cei de la Direcția de Învățământ de la Dubăsari au prezentat inclusiv plata pentru o clădire și două cazangerii, pe care școala nu le folosește.

 

Profesori deconectați de la rețeaua de apă

Pe lângă presiunile directe, administrative, separatiştii nistreni persecută direct profesorii. Relatează Ion Popșoi, directorul liceului ”Mihai Eminescu” din Corjova:

”O profesoară locuiește la etajul cinci al unui bloc. Când activitatea acesteia devine incomodă – autoritatea locală o deconectează de la rețeaua de apă, iar odată cu ea, nu au apă nici locatarii de la celelalte patru etaje. Așa și e favorizată intensificarea presiunilor între familia acesteia și vecinii supărați pe situația creată”.

 

”Stăm ca pe foc. Ajutați-ne, nu turnați benzină!”

Totodată, directorii școlilor se plâng și pe atitudinea nepăsătoare a administrației centrale.

”Sunt preîntâmpinat, mai am încă două zile și voi fi deconectat de la energia electrică. M-am adresat la Ministerul Educației și la Biroul Reintegrării imediat după ce am primit solicitarea lor. Nici până azi nu am nici un răspuns. Știu doar că zilele viitoare se vor întâlni Eugen Carpov cu Nina Ștanski. Sper să se discute și această problemă. Uneori, administrația centrală are o atitudine foarte nepăsătoare” afirmă directorul Popşoi.

Acesta mai afirmă că existența liceelor cu predare în limba română din localitate e pusă sub semnul întrebării de mult timp, iar acum, mai mult ca niciodată:

„În loc să ne ocupăm de buna funcționare a instituției – trebuie să umblăm cu cerșitul și să ne apărăm cinstea. Dacă cei din dreapta Nistrului țin la existența liceelor românești, trebuie să se întoarcă cu fața spre noi”, mai completează Ion Popșoi.

 


 

Nesiguranța zilei de mâine: ”Transnistria își bate joc de copiii noștri”

Pentru cei ce promovează românismul, fiecare zi în inima Transnistriei e o adevărată provocare. Nici copiii nu sunt scuţi de neplăcerile cauzate de separatişti.

Trezoreria refuză să elibereze bani pentru repararea autobuzului școlar. Eu le spun că avem nevoie de aproximativ 4000 lei pentru procurarea unei piese ce s-a defectat, iar ei îmi zic că pot aloca numai 2000, iar dacă insist, risc să mă aleg cu o amendă de 6000 lei. Autocarul defect aducea zilnic 180 de copii la școală, cum să asigur, în așa condiții, o educație de calitate?”, trage alarma directorul liceului din Corjova

Totodată, legea care prevede înmatricularea la instituțiile de învățământ superior e criticată dur de cadrele didactice:

”Am scris în repetate rânduri demersuri la Minister. Trecerea de la baremul lor de  notare (nota 5 e notă maximă) la al nostru e de-a dreptul incorectă. Cei ce au note de 5, la înmatriculare la universități e transformat în 9,5. Ei intră cu aceste note la buget în timp ce copiii noștri culeg fărâmiturile rămase. Românilor din stânga Nistrului le e practic imposibil să prindă un loc liber la medicină, drept și economie. Chiar dacă au fost semnate de toți directorii școlilor românești din zonă – demersurile sunt ignorate cu vehemență. Dacă autoproclamata republică nu recunoaște actele eliberate de instituțiile noastre de învățământ, de ce noi le acceptăm pe ale lor?”

 

”Sunt întotdeauna gata să-mi apăr pământul și plaiul, și limba”

De la monitorizarea tuturor evenimentelor culturale de către miliția locală, până la interdicția de a arbora drapelul – presiunile cu tentă politică continuă de douăzeci de ani.

”Am avut anul trecut o tentativă de a arbora tricolorul. Grupul protestatar a înaintat doar câteva sute de metri. Câteva minute mai târziu au venit forțele de ordine locale. Erau vreo 40-50 de milițieni cu bâte. I-au bătut pe protestatari și le-au luat tricolorul, iar pe primar și un consilier, prezenți la eveniment, i-au dus și i-au închis”, își amintește Constantin Sucitu.

”Tineri care n-au idee unde se găsește localitatea noastră sunt angajați la Minister. Aș chema pe cineva dintre ei să fie director măcar pentru o lună aici, în locul meu. La ce presiuni se fac – sunt sigură că în câteva zile deja ar trece înapoi, înot râul Nistru. Noi, în schimb, răbdăm deja de 17 ani”, adaugă Ion Popșoi.

Asemenea lovituri, parte dintr-o serie de presiuni, aplicate cu o îngrijorătoare continuitate, nu demotivează administrația școlilor. În unanimitate, directorii afirmă că de-a lungul anilor și-au antrenat deja “imunitatea” și nu au de gând să cedeze ușor.

”Bunicii mei au trăit în România Mare, părinții – în Basarabia. Ei au fost români, dec
i și eu sunt român”,
afirmă hotărât Constantin Sucitu, directorul gimnaziului din localitate.

 

 

(Sursa: deschide.md)

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here