27 de ani. Atât se împlinesc astăzi (nr. 17 februarie) de la revolta studențească ieșeană, cu doi ani și jumătate înaintea revoluției din decembrie 1989. Cauzele mișcării studențești de la Iași: în toiul unei ierni geroase, după ce tinerii s-au întors din vacanță, în baza unui decret, dat de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, care prevedea o economie și mai strictă in privința energiei și a consumului de apă, responsabilii locali au oprit apa caldă și căldura din căminele universității.
Mărturii, încă fierbinți, ale protagoniștilor acelei mișcări, cum au gestionat situația autoritățile de la acea vreme și ce a însemnat pentru Iașul lui 1986 o revoltă studențească, despre toate acestea au putut afla tinerii prezenți la dezbaterea ”Revolta studenților de la Iași, din 1987”, organizată la Universitatea ”Petre Andrei” din Iași, în cadrul proiectului anual – ”După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est”.
„Vrem lumină să-nvățăm/ Și apă să ne spălăm!” ”Nu intrăm în grote!” și ”Libertate!” – asta strigau studenții în urmă cu 27 de ani pe străzile Iașului comunist, în iarna anului 1987, imediat după revoltele muncitorești de la Brașov.
„Aveam 22 de ani și în Iașul acelor vremuri studenții făceau parte dintr-un grup, era o solidaritate studențească cum nu era în alte orașe. În Iași se mai organizau demonstrații colective și se găseau pretexte, cum a fost și cu un an mai devreme, în 1986, când Steaua a câștigat Cupa Campionilor. Complexul studențesc Pușkin, de unde a pornit revolta, era unul de fete. Fetele din campus, pe lângă faptul că nu aveau apă caldă, aveau și prizele sigilate. Deci, de la ele a început totul. Noi nu aveam, la acea vreme, capacitatea de a anticipa consecințele propriilor fapte”, a mărturisit Constantin Biolan, student la Facultatea de Fizică, în anul al II-lea în 1987.
Dumitru Buzatu, actualul Președinte al Consiliului Județean Vaslui, era student în februarie 1987 și le-a spus tinerilor prezenți că încă se mai întreabă care a fost scânteia care a declanșat evenimentele din acel an. ”Eu eram pe atunci la Căminul C5, din Copou, însă nu era prima dată când nu era apă caldă. Eram de serviciu la cantină, iar când am ieșit afară erau adunați un grup de oameni, nu doar studenți. Aceștia strigau mai multe lozinci, dincolo de cele știute, precum ”Pentru pace și progres, vrem lumină în complex”. Strategia era clară, studenții știau unde să vină. Presa studențească a fost unul din motivatorii mișcării. „Opinia Studențească” avea culoare studențească, însă lucrurile au fost înmuiate de presa generală, oficială, care a îmbrăcat totul sub nemulțumirile generale din perioada regimului comunist”, a mai completat Dumitru Buzatu.
Silviu Alupei, jurnalist la romaniapress.ro, a fost un alt student din primul rând al revoltei. Era în anul trei la TCM și tot în acea perioadă a descoperit și presa studențească. ”Daniel Condurache și Doru Tompea au fost protectorii mei la nivel universitar. Eram în Tudor Vladimirescu, în cămin și am coborât cu cearșaful din cameră, până să închidă ușile. Am fost în primul rând al revoltei, ca participant. Nu au fost asassinate, arestări, dar au fost momente de transpirație, și la propriu și la figurat, de stres maxim”, a rememorat acesta.
La eveniment au participat și persoane ce reprezentau atunci autoritatea la nivel universitar. Prof. univ.dr. Ioan Agrigoroae, pe atunci decanul Facultății de Istorie și Filosofie de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a declarat că în anii 80 se trăia o perioadă foarte grea, o degradare a sistemului comunist din România prin prisma măsurile implementate, îndeosebi cele de factură economică. ”Pe 18 februarie 1987, la ora 6 dimineața, mă sună secretara șefă de la rectorat și îmi spune: ”să vii repede la rectorat și să spui că ai fost”. Trebuia să spun că am fost alături de ceilalți decani pe lângă studenți. 17 februarie fusese într-o marți, iar noi, la facultate, aveam o tradiție ca în fiecare zi de marți să jucăm fotbal și ca urmare am ajuns acasă seara, pe la orele 23. Am auzit un vuiet, dar nu am știut nimic până dimineață referitor la ce se întâmplase. Măsurile pe care trebuia să le luăm erau să stăm de vorbă cu studenții. Mie unul nu mi s-a cerut să dau sancțiuni”, a conchis fostul decan.
Prof.univ.dr. Daniel Condurache, coordonatorul presei studențești de la acea vreme, a declarat că ”întotdeauna când trebuie să participe la astfel de întâlniri are o frică pentru că are un sentiment de neadecvare față de ceea ce spune publicului tânăr din ziua de astăzi”. Referitor la revoltele din februarie 1987, Daniel Condurache a precizat că ”a existat un șir de complicități tacite în jurul a aceea ce s-a întâmplat și consider că totul a avut loc și cu o oarecare voie din partea conducerii Casei Pătrate”.
Prof.univ.dr. Doru Tompea, moderatorul dezbaterii și lider al studenților la acea vreme, a declarat că răbufnirea studenților de la Iași a însemnat foarte mult în mișcările revoluționare. ”În cadrul unei ședințe, pe 16 februarie, luni, am atras atenți, că, în urma decretului dat de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de gaze natural și energie electric, fiind ultima zi vacanță înainte ca studenții să se întoarcă în cămine, exista riscul ca studenții să aibă un comportament personalizat și am implorat la ”atenție, atenție, atenție”. Un alt moment carte m-a surprins total a fost cel din Aula Universității Alexandru Ioan Cuza, unde prim secretarul de la acea vreme, Ibănescu, a spus că s-ar fi putut pune și mitraliera pe studenții care au ieșit în stradă. Regimul nu a vrut o escaladare, o mediatizare a evenimentului pentru că astfel s-ar fi dat un exemplu, se inducea ideea că și în România se poate”, a completat Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași.
Coordonatorul proiectului ”După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est, Conf.univ.dr. Sorin Bocancea a lecturat opinia unei alte studente de atunci, Angela Bârsan, în prezent corespondent TVR în Harghita. „Nu știam pe atunci care vor fi consecințele a ceea ce am făcut. Sistemul nostru ne-a urmărit până după revoluție, fiind pedepsiți la repartiții și supravegheați apoi la locurile de muncă”. Sorin Bocancea a declarat că ”tema dezbaterii a fost una binevenită având în vedere că scopul proiectului este de a cunoaște mai bine trecutul, de a vindeca rănile cauzate de regimului comunist”.
Dezbaterea ”Revolta studenților de la Iași, din 1987”, este treilea eveniment din cadrul proiectului anual „După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est”, al Facultății de Șt
iințe Politice și Administrative, din cadrul UPA din Iași.
