Fundaţia Pro Women, a cărei preşedintă este Carmen Barbălată, are datorii de 2 milioane de lei la Fisc. Alţi 35.000 de euro sunt debit către o femeie care a învins Fundaţia într-un proces. Pe de altă parte, Barbălată riscă puşcăria după ce a fost trimisă în judecată de DNA pentru fraudarea fondurilor europene.
Văzut ca un El Dorado mulţi ani la rând, sectorul fondurilor europene a cauzat prăbuşirea unora dintre beneficiari. Aceştia s-au lăcomit la a încasa sume uriaşe de bani fără a le păsa de lege. Pe măsură ce timpul a trecut, hăţişul neregulilor s-a adâncit, pe fir au intrat anchetatorii şi totul s-a prăbuşit ca un castel de nisip. Este istoria Fundaţiei Pro Women.
Aproape jumătate de milion de euro la Fisc
Conform Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului Iaşi, Fundaţia Pro Women, patronată de Carmen Barbălată, a înregistrat datorii la bugetul de stat de 2 milioane de lei, aproape 450.000 de euro. Nivelul datoriei menţionate este la zi. Numai că Fiscul nu are ce executa. Apropiaţii lui Carmen Barbălată spun că aceasta a avut grijă să mute patrimoniul Fundaţiei pe alte nume, de frica executorilor judecătoreşti.
Scandal şi de la o vilă din Copou
Carmen Barbălată se judecă şi cu o anume Maria Zamă. Totul a început de la un imobil de pe Aleea Copou nr. 3. Zamă a fost chiriaş timp de 30 de ani în respectiva casă, până în anul 2004. Atunci a apărut moştenitorului imobilului. În acel moment, Maria Zamă mai avea drept de habitaţie încă cinci ani. Numai că la acel moment Carmen Barbălată a negociat cu moştenitorii şi a reuşit să cumpere casa pentru 300.000 de euro, clădirea devenind sediu pentru Fundaţie. Zamă a contestat contractul de vânzare-cumpărare pentru că se bucura de dreptul de preempţiune şi a câştigat. Ea vrea să recupereze şi cheltuielile de judecată, de aproximativ 35.000 de euro. ”Eu am încercat să îmi recuperez datoriile cu executorul. Nu o găsesc însă nicăieri. Îşi mută Fundaţia de la o adresă la alta. Acum şi-a deschis altă Fundaţie, dar nu pe numele ei. Am înţeles, dar nu e sigur, că ar avea un spaţiu închiriat la Palas. Dar… ”, a declarat Maria Zamă.
Supărată nevoie mare
Domeniul fundaţiilor şi al asociaţiilor din Iaşi a stat mai tot timpul sub umbrela corupţiei. Judecată pentru cazuri de corupţie, Barbălată pare că se încadrează în acest tipar.
A înfiinţat în anul 2000 Fundaţia Pro Women, prin intermediul căreia a comis mai multe ilegalităţi. Acum este judecată de magistraţii de la Tribunalul Iaşi pentru că a folosit ilegal fonduri europene. Contactată telefonic, Carmen Barbălată nu a vrut să ofere un punct de vedere. Doar a ameninţat. ”Sunteţi clar un ziar de scandal. V-am văzut cum aţi instigat. O să răspundeţi altfel… Nu am ce să declar. Aceasta este opinia mea. Voi avea un cuvânt de spus în oricare alt ziar, nu în 7est. Mie nu îmi place să închid telefonul. Aşa că, la revedere!!”, a spus Barbălată. Nici avocatul ei, Camelia Bădeliţă, nu a dorit să facă alte comentarii cu privire la procesul inculpatului Carmen Barbălată. În trecut, 7est a publicat mai multe articole în care a devoalat ilegalităţile comise în Fundaţie.
Ţinta: mediul rural
Statistica arată că Barbălată prefera proiectele europene care se derulau în zona rurală. Motivul probabil ar putea fi acela că sunt mai greu de observat de ochii opiniei publice.
În perioada 2008-2011, Fundaţia Pro Women a fost partener la un proiect de 6 milioane de lei accesat prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltare Resurse Umane (POSDRU). Titlul proiectului era ”Femei antreprenor în rural”. Dintre toate comunele din ţară, la Iaşi, numai comuna Victoria a fost vizată în cadrul proiectului.
Fundaţia este unic beneficiar al altui proiect european în valoare de 1,6 milioane de lei. Acesta trebuia să se încheie la finele anului trecut. Intitulat pompos ”Investiţia în resursa umană – necesitate pentru asigurarea sustenabilităţii zonelor rurale din judeţul Iaşi ”, proiectul viza instruirea persoanelor care vor să intre pe piaţa muncii. Grupul ţintă a fost format din şase comune din judeţul Iaşi.
I s-au închis porţile
În acest moment, Fundaţia nu mai este agreată de instituţiile care desfăşoară activităţi sociale. ”Nu avem colaborări cu Fundaţia Pro Women. Din câte ştiu, nici nu a mai fost acreditată”, a declarat Luminiţa Munteanu, director Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi. Acreditarea trebuia obţinută de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi. ”Este vorba de o acreditare pentru furnizor de servicii sociale. Nu a făcut dovada mai multor autorizaţii. Prin 2011 s-a întâmplat. Cererea Fundaţiei a fost respinsă. Au contestat decizia şi la Ministerul Muncii, dar li s-a respins şi acolo. Dacă pe un proiect european se cere această acreditare, finanţarea nu poate fi acordată”, susţine Andrei Buiceag, director AJPIS. 2011 este şi anul în care au început problemele pentru Barbălată.
În vremurile de glorie, „Regina POSDRU” cheltuia sute de mii de euro pe vile, în Copou
Prinsă cu mâţa-n sac
Scandalul în care a fost implicată a început după ce Ministerul Dezvoltării a observat nereguli în derularea proiectelor europene, aplicant fiind Fundaţia ”Pro Women”. Atunci, prejudiciul ar fi fost de aproximativ 500.000 de euro. Aflată sub presiune, la finalul anului 2010, Carmen Barbălată a cerut de la Ministerul Muncii fonduri pentru un proiect de resurse umane, numai că a comis mai multe falsuri. A declarat pe propria răspundere că asociaţia nu are vreo obligaţie fiscală. Finanţarea a fost de aproximativ 400.000 de euro.
Săptămâna trecută magistraţii Judecătoriei iaşi au decis că dosarul se află în competenţa Tribunalului Iaşi. În perioada următoare va avea loc un nou termen de judecată la care Carmen Barbălată va trebuie să ofere explicaţii în faţa instanţei.
Sprijin de marcă
Prin Fundaţia Pro Women, Barbălată oferea contracost şi servicii de consultanţă pentru accesarea de fonduri europene. Se pretindea specialistă, dar nu într-atât încât să nu fie prinsă cu nereguli, aşa cum s-a şi întâmplat. În portofoliul Fundaţiei se află zeci de proiecte care au beneficiat de sprijinul mai multor instituţii. Astfel, conform procurorilor, Barbălată a fost sprijinită financiar de Agenţia Canadiană pentru Dezvoltare Internaţională, Ambasada SUA în România, Fundaţia Soros România, Ministerul Muncii, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Primăria Municipiului Iaşi.
