Ministerul Transporturilor a decis să reglementeze situația aparatele de zbor fără pilot, dotete cu camere video. Proprietarii spun că s-ar supune unor legi clare, care să reglementeze zborul dronelor, aşa cum este în ţările civilizate. „La noi nu sunt reglementări, sunt interdicţii”, spun proprietarii de drone din Iaşi. Şi asta pentru că este interzisă ridicarea unor aparate de fotografiat sau filmat în aer cu ajutorul dronelor.
Cunoscute sub termenul generic de „drone”, multicopterele radiocomandate au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani. Cu aplicaţii diverse, cea mai populară fiind captarea unor imagini de la înălţime la costuri reduse, dronele au fost utilizate pentru realizarea unor clipuri video spectaculoase, în toată lumea. Numeroşii posesori de astfel de aparate de zbor au primit, de curând, o lovitură din partea Ministerului Transporturilor. Acesta vrea să le ţintuiască pe toate la sol, dacă filmează sau fotografiază, sub pretextul unor prevederi legale care ar reglementa acest domeniu. „Practic, vor să interzică preluarea imaginilor cu ajutorul dronelor”, spun posesorii de astfel de aparate.
Problema pe care o are Ministerul Transporturilor cu dronele de mici dimensiuni pare a fi mai mult legată de capacitatea acestora de a purta camere video sau foto decât de faptul că ar putea intersecta traseul avionelor
Cerințe imposibile
Orice proprietar de dronă cu masa la decolare de sub 1 kg poate să o folosească în continuare, la distanţă de zonele locuite, dar numai dacă nu are montate aparate de preluat imagini sau transmisie de date. La greutate de peste 1 kg la decolare, însă, proprietarul trebuie să ceară înfiinţarea unui spaţiu aerian cu 45 de zile înainte zborului, să aibă asigurare şi să nu filmeze sau să fotografieze. „Asta era principala aplicaţie a dronelor. Puteai lua imagini de sus, spectaculoase, având costuri foarte mici. Este păcat pentru că ies imagini spectaculoase cu astfel de aparate. Au apărut multe în România, sunt câteva şi în Iaşi şi toţi le folosesc pentru fotografiat sau filmat de la înălţime. De acum înainte eu nu-mi mai pot ridica drona decât cu aprobări speciale, pentru că are peste 1 kg masa la decolare. În plus, trebuie să-mi fac asigurare. M-am interesat deja şi nici o firmă de asigurări nu ştie de acest ordin”, ne-a spus Dragoş Enache, membru al Aeroclubului Iaşi şi posesor al unui multicopter de concepţie proprie. „Prin acest ordin, toţi cei care au aeronave civile de mici dimensiuni, cu greutate între 1 kg şi 150 de kg la decolare, controlate de la distanţă, trebuie să solicite aprobări speciale pentru a zbura cu ele. Este interzis să intre cu ele în zone populate, în care sunt clădiri. Cele care pot zbura fără aprobare sunt dronele de sub 1 kg, doar dacă sunt operate în zone izolate şi nu filmează. Pare că cei care au emis ordinul s-au gândit mai mult la dreptul la viaţă privată. Probabil vor să evite ca dronele civile să fie folosite pentru a afla detalii din viaţa privată a persoanelor”, a explicat, pentru 7EST, un avocat ieşean.
Vizate şi aeromodelele
Inclusiv aeromodelele sunt vizate de ordinul 8 din 2014 al Ministerului Transporturilor. Ordinul prevede că aeromodelele vor putea fi folosite în zone populate doar dacă operarea lor se face în cadrul unor competiţii, demonstraţii aeriene sau altor manifestaţii organizate de Federaţia Română de Aeromodelism. „Acelaşi ordin care ne obligă să nu mai filmăm dă în cap şi aeromodeliştilor. Dacă unul dintre ei vrea să se antreneze pentru o competiţie, trebuie să o facă doar pe aerodromuri agreate de către Federaţia Română de Aeromodelism. Cred că intenţia ordinului este de a interzice filmatul din aer. Am auzit şi că ar fi o firmă cu ceva contracte guvernamentale la noi care ar dori exclusivitate pe piaţa dronelor din România”, ne-a mai spus Dragoş Enache.
Ce sunt „dronele”
Termenul este folosit incorect atunci când vine vorba despre dispozitivele de zbor de mici dimensiuni, radiocomandate, pentru că cele aflate la vânzare sunt, de fapt, multicoptere – elicoptere cu mai multe motoare. „Drone are armata americană. Sunt avioane de mari dimensiuni, comandate de la sol, pentru misiuni de spionaj şi bombardament. Noi avem aparate de zbor denumite multicoptere, termenul de dronă a fost forţat. Sunt aparate de zbor de dimensiuni mici, de 1,5 kg sau, poate, puţin mai mult, funcţionează cu baterii şi sunt conduse prin telecomandă, de la distanţă, primind, în acelaşi timp, imagini de la ele, pentru ghidare. Unele dintre ele pot ridica de la pământ camere foto sau video ce au diverse aplicaţii, de la filmarea unor evenimente până la filmarea sau fotografierea unor documentare”, ne-a explicat Dragoş Enache, unul dintre proprietarii de dronă din Iaşi.
Drona Aibot x6 costă 25.000 de euro şi ridică de la sol un aparat foto sau o cameră video de 2,5 kg greutate
Preţuri
În funcţie de performanţe şi de greutatea pe care o pot ridica, multicopterele cu aplicaţii civile comercializate în lume costă de la câteva sute de lei până la 25.000 de euro. Cele mai ieftine au performanţe de zbor (înălţime, viteză, greutate ridicată de la sol) slabe, pe când modelele foarte scumpe pot ridica aparatură de 2,5 kg greutate până la înălţimi de mii de metri, transportând-o cu 60 de km la oră.
Amazon prime air
În timp ce România limitează utilizarea dronelor, cunoscutul site de cumpărături online Amazon testează un sistem de livrare a cumpărăturilor cu ajutorul acestor mici aeronave. Livrarea comenzilor ar urma să se facă, pe distanţe mici, cu ajutorul unei armate de drone controlată electronic şi dirijată prin GPS.
