Un proiect derulat la Iaşi pentru calificarea în meserie a rromilor aduce aminte de numărătoarea cu Luca şi Matei: 83 de înscrişi, 80 de absolvenţi, 20 de angajaţi. Tot aşa stat lucrurile şi la capitolul finanţe: 100.000 de euro încasaţi de la UE, sub 10.000 cheltuiţi.
Comunităţile de rromi sunt văzute, atât în ţară cât şi în străinătate, drept elemente asociale, iar autorităţile alocă anual zeci de milioane de euro pentru integrarea lor. În cele mai multe cazuri însă, banii intră în conturile unor fundaţii prospere, iar rromii rămân victime ale unui sistem care eşuează în a-i ajuta. Un exemplu: un proiect derulat de ActiveWatch la Iaşi a calificat rromi în meserii fără căutare pe piaţa muncii.
Multe dintre cursurile organizate pentru cei din etnia rromă pun accent pe îndemânările lor specifice (Sursa foto: timestop.ro)
Diplome pentru trei meserii
Unul dintre proiectele derulate la Iaşi anul trecut aparţine Fundaţiei Pro Roma, coordonată de Margareta Herţanu, în trecut consilier pe probleme de rromi la Prefectură. Iniţiativa a aparţinut cunoscutei organizaţii cu sediul în Bucureşti Agenţia de Monitorizare a Presei – ActiveWatch, care a obţinut o finanţare POSDRU pentru proiectul „O generaţie de specialişti rromi în domeniul medical”. În cadrul proiectului, fundaţia ieşeană a asigurat cursurile de calificare. Aşa se face că, la jumătatea anului trecut, 80 de rromi din Iaşi au obţinut diplome de calificare în meseriile de lucrător social, mediator sanitar şi brancardier. „La cele trei programe de pregătire au participat 83 de cursanţi: 28 pentru cel de lucrător social, 28 la cel de mediator sanitar şi 27 la cel pentru brancardieri. Au absolvit cu diplomă 80 de cursanţi, unul fiind absolvent fără diplomă. Două persoane au abandonat cursurile”, detaliază Margareta Herţanu.
Trei sferturi s-au calificat inutil
Deşi proiectul de calificare a rromilor, în totalitatea sa, a costat 4,5 milioane de euro, la Iaşi a înregistrat rezultate aproape neglijabile. Potrivit Margaretei Herţanu, dintre absolvenţi puţini lucrează în meseria pentru care s-au pregătit. „10 sunt mediatori sanitari, 10 – lucrători sociali, 5 – asistenţi manageri, 6 – lucrători comerciali, iar 5 lucrează ca personal de îngrijire. Doar dintre ultimii este posibil să lucreze la stat, toţi ceilalţi sunt la diferite fundaţii sau firme private”, spune ea. Statistica arată că doar 20 de persoane dintre cele 80 calificate lucrează în meseria pentru care s-au pregătit.
Ca reprezentantă a comunităţii rrome, Herţanu se declară, totuşi, mulţumită că oamenii aceştia şi-au găsit un loc de muncă. „Prejudecata că rromii nu muncesc este des întâlnită. Ideea este că rromii au un stil diferit de a lucra, care este determinat de caracterul lor nomad. Ei lucrează pe teren, nu în birou. Eu sunt psiholog, dar mă simt mai bine pe teren decât în birou”, explică Herţanu.
Margareta Herţanu a devenit partener al uneia dintre organizaţiile recunoscute pentru implicarea în proiecte civice
Şi-au luat „capac” din cursuri?
Încercarea de a număra banii cheltuiţi de Active Watch pentru aceste cursuri ridică nişte semne de întrebare. În lipsa unor date transparente, putem doar presupune că din cele 4,5 milioane de euro încasate de organizaţie, unui judeţ i-ar fi revenit, în medie, circa 100.000 de euro. La Pro Roma, atât cursul de lucrător social, cât şi cel de mediator sanitar costă 400 lei de persoană. Aşadar, pentru cele 56 de persoane calificate în aceste meserii, fundaţia ieşeană a încasat 22.400 lei, adică sub 5.000 euro. Cursurile de brancardier sunt ceva mai scumpe: 600 lei de persoană, ceea ce înseamnă 16.200 lei, adică circa 3.600 euro. Un total de 9.000 euro, adică mai puţin de 10% din suma estimată a fi fost repartizată pentru rromii din judeţul Iaşi.
Brancardierii, buni doar pentru Italia
Strigătoare la cer este situaţia rromilor care au urmat cursurile de brancardier. „A fost cel mai solicitat curs. Din păcate, în prezent lucrează doar două persoane, dar nu în România. Este vorba despre doi rromi care, după ce au primit diploma, au plecat în Italia, unde se aflau familiile lor, şi s-au angajat în spitalele de acolo”, spune Herţanu. Brancardierii calificaţi de Pro Roma au făcut practica la Spitalul de Neurochirurgie şi au sperat că vor fi angajaţi la unul dintre spitalele ieşene. „Eu am discutat cu directorii de spitale, dar nu sunt posturi. Din ce am înţeles, brancardierii noştri au fost apreciaţi în perioada de practică, pentru că sunt muncitori şi săritori. Şi-au depus aproape toţi CV-uri la spitale, să fie angajaţi măcar ca îngrijitori”, adaugă reprezentanta Pro Roma.
Proiectul coordonat de Luis Turcitu are şi magazin online
Romano Cher, lăudat de Barosso
Un alt proiect naţional finanţat POSDRU, derulat şi la Iaşi, este „Romano Cher – Casa Romilor”. În valoare de aproape 21 milioane de lei, proiectul vizează readucerea pe piaţa muncii a meseriaşului tradiţional rrom prin înfiinţarea unor cooperative numite „întreprinderi sociale”. Comisia Europeană a desemnat anul trecut reţeaua Romano ButiQ ca fiind una dintre cele mai bune 10 idei de inovare socială din UE. „La nivelul judeţului sunt 10 întreprinderi sociale, dar niciuna în municipiul Iaşi. Există la Moţca, la Mironeasa, la 10 Prăjini. Circa 200 de meşteşugari rromi lucrează şi îşi vând produsele prin aceste cooperative. Avem şi un site, www.mbq.ro, unde funcţionează un magazin online”, explică Luis Turcitu, coordonatorul proiectului în zona Moldovei.
Ideea proiectului este ca, în loc să-şi vândă produsele la colţ de stradă şi să fie amendaţi de poliţiştii comunitari, rromii să se asocieze într-un soi de cooperaţii meşteşugăreşti. Pentru că treaba merge, au început să-şi vândă produsele la export. „Vânzarea merge aşa cum merge toată economia. Avem o întreprindere socială de croitorie, din care fac parte femei rrome. Le-am ajutat să-şi cumpere maşini de cusut şi fac costume tradiţionale pe care le vând în Olanda şi Germania”, afirmă Turcitu.
