Şefii de clinici semnează contractele, Ministerul Sănătăţii închide ochii, iar pacienţii iau pastilele cu pumnul. În general se caută efectele adverse mai rare, dar multe medicamente sunt retrase după 4-5 ani, după ce mor zeci de pacienţi. Aşa a fost cazul cu Avandia sau cu Ketek.
Intri în cabinet. Ți se fac teste. Iei medicamentul și atepți. Aștepți să vezi dacă ți se oprește inima, dacă mai poți respira, dacă rinichii încetează să mai funcționeze , dacă ți se tulbură vederea sau dacă ficatul mai poate să lucreze. Cu fiecare pastilă sau injecție pe care o iei, stai și aștepți să vezi dacă „e gata” sau mai vii și mâine.
Alături de oraşe din India, China şi Tunisia, Iaşul este menţionat drept cel mai căutat oraş din Europa de către marile companii farmaceutice pentru realizarea testelor pe subiecţi umani. Studii mai sunt efectuate în Cluj, Timişoara, Bucureşti, dar în Iaşi există cea mai mare deschidere faţă de această afacere.
În spitalele din Iaşi, marile companii studiază efectele rare ale medicamentelor, în primii ani de comercializare
Aici e mai ieftin
Mii de români trec zilnic prin această spaimă și asta nu pentru a intra în analele medicinei sau pentru recunoaștere. Sunt oameni perfect sănătoși, între 18 și 60 de ani, care pur şi simplu au nevoie de bani. Și de asta profită marii producători de medicamente ai lumii care aleg România drept destinație pentru studiile clinice pentru că aici costurile sunt foarte mici. Un “cobai” uman este plătit cu maxim 500 de euro pentru câteva săptămâni de teste.
Peste 1.400 de astfel de studii clinice sunt în prezent în desfășurare în România. De la tratamente pentru cancer, diabet, epilepsie, infecții, boli psihice, hepatite sau SIDA, toate medicamentele ce apoi vor ajunge în țări dezvoltate sunt testate mai întâi pe pacienții români, nu toți bolnavi.
Se recrutează pentru Nevirapin
Spre exemplu, unul dintre studiile clinice care recrutează în prezent subiecți este cel pentru testarea unor medicamente împotriva HIV. Studiul de observație al medicamentului Nevirapin, în cazul pacienților cu HIV, este finanțat de Boehringer Ingelheim Pharmaceuticals, companie care și produce respectivul medicament.
“Scopul acestui sudiu este de a evalua siguranța, eficiența și aderența tratamentului cu Nevirapin în cazul pacienților infectați cu HIV. Este planificat să fie documentate cinci vizite la fiecare pacient pe o perioadă de observație de 24 de săptămâni”, se arată în descrierea studiului pe site-ul clinicaltrials.gov, 440 de persoane, atât femei cât și bărbați, cu vârsta de până în 64 de ani participă la studiu, iar compania încă mai recrutează cobai, întrucât testele se vor încheia abia în luna septembrie a acestui an.
Avandia a fost testată la Iaşi, printre alte oraşe din lume. Rezultatele n-au fost bune şi medicamentul a fost retras
Profitabil pentru şefii de clinici
Oficialii din medicină susțin că aceste teste sunt perfect legale și că totul se petrece sub strictă supraveghere. “Studiile clinice sunt legale la noi în țară și sunt bine reglementate în România. Ele nu se pot desfășura decât cu aprobarea Agenției Naționale a Medicamentului. Remunerarea depinde de fiecare studiu în parte. Unele sunt pe bază de voluntariat, altele oferă o diurnă care să acopere pierderea pe care o are pacientul, în cazul unei internări. Aceste studii nu sunt nocive. La noi se fac sudii de faza IV – V, nu sunt de faza II – III. Au și acestea un anumit risc, dar este comunicat pacienților”, asigură Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România. Cei mai mulţi bani din aceste studii nu ajung la voluntari, ci la şefii de clinici
Astfel, conform literaturii de specialitate, “în testarea unui medicament nou pe oameni există patru faze, înaintea introducerii acestuia pe piață: studii de faza I – evaluează acțiunea, metabolismul și efectele secundare ale medicației testate, studii de faza II – precizează eficacitatea și efectele secundare frecvente, studii de faza III – evaluează siguranța și compară medicaţia placebo sau cu alte terapii și studii de faza IV – după ce medicația a fost comercializată, stabilesc noi indicații și noi efecte adverse (rare)”.
Schizofrenia, vindecată la Iași
În pofida asigurărilor date de conducerea CMR, pe site-urile care recrutează cobai din România se regăsesc și studii chiar de faza III. Unul dintre cele 125 de studii clinice realizate chiar în Iași, conform centerwatch.com, este dedicat acestei faze de testare. Este vorba despre analiza unor pacienți cu scleroză multiplă secundară progresivă sponsorizată de Novartis Pharmaceuticals. Durata respectivului studiu este de 51 de luni.
De altfel, în Iași se mai desfășoară în prezent alte 124 de teste. Pe pacienții ieșeni se încearcă noile generații de medicamente ce ar putea vindeca adenocarcinomul, artrita, astmul, ateroscleroza, boala bipolară, cancerul de sân, leucemia, diabetul de tip II, epilepsia, mai multe forme de cancer, hepatita, sindromul Tourette şi multe alte afecţiuni.
Testarea Ketek n-a avut final fericit, înregistrându-se leziuni hepatice care, în unele situaţii, au condus la moarte.
Se poate întâmpla ca pacianții să moară pe capete
O anchetă “Vanity Fair” menţionează Iaşul ca destinaţie preferată pentru companiile farmaceutice americane, alături de Megrine, din Tunisia, Tartu, din Estonia şi Shenyang din China. Publicaţia menţionează că legislaţia în aceste ţări este foarte permisivă în privinţa testelor clinice, iar tarifele percepute sunt mult mai mici decât în SUA.
Se precizează că în România au avut loc 876 de testări, de departe cea mai mare cifră din Europa.
La Iaşi a fost testat Avandia, un medicament împotriva diabetului, produs de GlaxoSmithKline, al patrulea jucător mondial în industria pharma. Reacţiile adverse la Avandia au mers de la edem macular şi leziuni hepatice la fracturi osoase şi insuficienţă cardiacă. În 2009, s-a consemnat moartea a 1.354 de pacienţi trataţi cu Avandia şi medicamentul a fost retras.
Testări pe oameni sănătoşi
Un student din Iaşi a fost plătit cu 1.300 de lei pentru a participa la testarea unu
i medicament timp de două săptămâni. El a povestit că la început primesc medicamente consacrate, sunt monitorizaţi zi şi noapte în saloane, apoi li se administrează noile pastile, fiind preveniţi asupra riscurilor. Testele făcute sunt pentru boli de inimă, ficat sau diabet.
