Au trecut 155 de ani de la Unirea Principatelor și puțini mai știu că primele planuri unioniste au fost puse la punct în comuna ieșeană Bârnova, sub un castan. Copacul, devenit monument istoric, are acum peste 250 de ani şi, spun specialiştii, este un miracol al naturii.
Pe 25 mai 1856, un grup de 21 de unionişti, în frunte cu Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri puneau bazele unui act istoric – Unirea Principatelor Române. Departe de cei ostili unirii, aceştia s-au întânit sub un castan, în satul Vişan, din actuala comună Bârnova.
„Ei se întâlneau în afara oraşului, pentru că, în oraş, urechile spionilor lui Mihai Sturza şi altora, care nu erau favorabili Unirii, ar fi împrăştiat repede astfel de întâlniri. I-ar fi luat sub urmărire pe respectivii care aveau idei periculoase neconforme cu dorinţele domniei sau ale Rusiei vecine”, explică pentru Digi24 istoricul Sorin Iftimi.
Castanul a devenit un simbol al Unirii Principatelor de la 1859. Vasile Alecsandri a scris chiar un poem, versurile devenind un jurământ de credinţă pentru acest deziderat al românilor.
La aproape trei ani de la prima întâlnire care a avut loc sub Castanul Unirii, pe 24 ianuarie 1859, era consfinţită Unirea Principatelor Române.
„24 ianuarie 1859 a pus pe harta Europei un nou stat: România. Atunci s-a întemeiat, de atunci există pe hartă un stat cu numele România, chiar dacă procesul de unificare s-a încheiat abia după 1861”, mai explică istoricul.
Castanul din Bârnova are acum aproape 250 de ani, mult peste media de viaţă a unui astfel de arbore. Comunitatea locală îl sărbătorește în fiecare an pe 25 mai, ziua în care a avut loc prima întâlnire a unioniştilor.
„Se comemorează la Castanul Unirii cu invitaţi care participă acolo, cu şcoala, cu elevii claselor din Vişan se face o manifestare artistică în cinstea acelui eveniment care s-a petrecut acolo”, spune pentru Digi24 Florin Acatrinei, viceprimar comuna Bârnova.
„Avantajul lui, miracolul că a supravieţuit a fost şi datorită faptului că a fost izolat şi nu a atras lumea. Eu sper să mai aibă durată de viaţă încă cel puţin 50 de ani”, nădăjduiește Mandache Leucov, fost director al Grădinii Botanice din Iaşi.
În 2004, Castanul Unirii, aşa cum a fost denumit de cei care au relizat actul politic din 1859, a fost declarat Monument al Istoriei şi al Naturii.
(Sursa: digi24.ro)
