Muzeul Literaturii Române Iaşi a pierdut la începutul lunii iulie, în primă instanţă, procesele prin care contesta prejudiciile de 180.000 de lei de la prima ediţie a FILIT şi cel de 90.000 de lei de la achiziţia unei aşa-zise holograme. În ultimul caz, Muzeul a angajat un contabil care a încercat să-l scoată basma curată, dar degeaba. Procesele, pornite de la dezvăluiri 7EST, deschise în urma auditurilor CJ și Curții de Conturi.
Vară grea pentru Dan Lungu şi camarila de firme şi personaje care s-au înfruptat ilegal din bani publici.
Două dintr-o lovitură
Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) a pierdut, pe 7 iulie, atât procesul în care contesta concluziile unui raport al Curţii de Conturi, cât şi cele ale Serviciului Audit din Consiliul Judeţean. Primul dosar a fost pierdut pe fond, al doilea pe o excepţie, judecătorii considerând că acţiunea Muzeului este inadmisibilă.
Curtea de Conturi calculase prejudicii de 180.000 de lei la prima ediţie a FILIT, mai ales prin plata ilegală a unor servicii către persoane care anterior semnaseră contracte de voluntariat, iar cei de la Audit susţinuseră că achiziţia unei holograme 3D, toamna trecută, s-a făcut ilegal, aceasta fiind, de fapt, „un televizor”. În ambele dosare, Muzeul Literaturii are drept de apel. Afacerile de la FILIT se află şi în atenţia DNA.
Holograma de 20.000 de euro plătită de MLR prin achiziție directă. Onorariul lui Teo Corban ar fi fost de 8.000 de euro
Auditul CJ a dat cu holograma de pământ
În procesul cu cei de la Audit, Muzeul a jucat tare. În primăvară, a angajat, pe bani grei, doi experţi care să ateste că holograma 3D, care-l înfăţişa pe Ion Creangă, este ceea ce s-a prezentat că este şi că preţul a fost corect.
În cadrul procesului, Serviciul Audit şi-a păstrat concluziile, indiferent de cele ale expertizelor contabile şi tehnice achiziţionate de MNLR. Expertul tehnic nu a putut fi contactat de 7EST, dar cel contabil a oferit câteva detalii despre munca sa, care, în final, nu a mai fost de ajutor Muzeului, de vreme ce acesta a pierdut procesul.
Contabil: „Este corect”
Expertul contabil susţine că singurele date la care a avut acces au fost, de fapt, documentele Muzeului şi ale firmei care a livrat holograma, Indaco Group SRL Iaşi, firmă ce aparţine lui Ovidiu Mihalache. „Concluziile acelui raport au fost înaintate MNLR şi sunt secrete. Ce pot spune este că am ajuns la concluzia că preţul este corect, în condiţiile în care pe piaţă nu ai comparaţie. Am avut la dispoziţie documentaţia MNLR şi a firmei care a realizat sistemul“, a spus Ileana Ifrim.
Dan Lungu poate scrie volumul „Sunt un manager trist”
În cârca lui Teo Corban
La izbucnirea Scandalului Holograma, patronul firmei furnizoare afirma că realizarea filmelor proiectate de aşa-zisă „hologramă” au costat foarte mult. Ar fi fost câteva zile de filmări şi antamarea unui studio de producţie din Bucureşti care ar fi luat cea mai mare parte din sumă – peste 10.000 de euro.
Ulterior, surse din conducerea MNLR au precizat, pentru 7EST, că onorariul plătit actorului ieşean Teo Corban pentru a-l juca pe Ioan Creangă în filmele care sunt proiectate ar fi fost de 8.000 de euro. Suma pare exagerată în condiţiile în care, spre exemplu, onorariul unui actor român cunoscut pentru o reclamă TV este de aproximativ 1.000 de euro, iar acea reclamă este filmată în 3-4 zile. „Sigur, există şi campanii publicitare de un an în care sunt incluşi actori mari şi onorariul este mai mare, trece de 10.000 de euro. Dar acolo discutăm de mult mai multă muncă, mai multe reclame diferite, mult mai multe zile de filmare. Cei care-l cunosc pe Teo Corban ştiu despre el că nu este genul care să se lăcomească. Este un om modest, care nu aleargă după bani şi care nu ar cere atât de mult pentru promovarea unui muzeu”, ne-a explicat un actor ieşean.
Până la închiderea materialului de presă, conducerea MNLR Iaşi nu a răspuns la întrebările legate de concluziile expertizelor şi de onorariul lui Teo Corban. Directorul Dan Lungu a răspuns la telefon, spunând că este în concediu și să vorbim la Comunicare, la Muzeu.
Muzeul Literaturii, în centrul mai multor scandaluri în ultimii ani
Un scandal de 20.000 de euro
7EST a dezvăluit, în luna octombrie 2015, că MNLR a achiziţionat, pentru Bojdeuca Ion Creangă, un sistem de retroproiecţie compus din videoproiector, folie specială, sistem de boxe, player HD şi UPS cu 20.000 de euro, fără TVA. Sistemul era denumit pompos “hologramă 3D”. Cercetând oferte din Europa, 7EST a descoperit că un sistem de retroproiecţie de genul celui achiziţionat de Muzeu costa de patru ori mai puţin. Reprezentanţii MNLR şi ai firmei care a furnizat sistemul au susţinut însă că producţia video, şi nu echipamentele, au costat cel mai mult.
În Londra, oraş unde producţia video este foarte scumpă, 7EST a identificat firme care livrează aparatură similară, cu tot cu filmele care vor fi rulate, la 5.000 de euro.
Citește și AFACEREA HOLOGRAMA: demonstrația unei hoții la MLR, cu șmecherul Buzea și naivul Lungu
Ulterior, în urma unui control, Auditul CJ a constatat că preţul este prea mare şi că suma trebuie recuperată. MNLR a contestat raportul în instanţă şi a comandat propriile expertize care să stabilească dacă este, tehnic, hologramă 3D şi dacă a fost sau nu preţul umflat.
